Statul român refuză de ani buni să-i plătească despăgubiri soțului Zoiei Ceaușescu, pentru banii și bunurile confiscate în martie 1989, de la casa fiicei fostului dictator. Zoia Ceaușescu a decedat în 2006 din cauza unei boli incurabile, la zece ani după ce fusese găsită nevinovată pentru acuzația de subminare a economiei naționale. După Revoluția din 1989, fiica lui Nicolae Ceaușescu a fost arestată și și-a petrecut aproape opt luni în închisoare. În paralel, ea a fost dată afară din vila de protocol în care o locuia, iar averea i-a fost confiscată.
Mircea Oprean, soțul Zoiei Ceaușescu se luptă și astăzi să recupereze averea confiscată de autorități, în 1990. Încă din anul 2010, ginerele fostului dictator a obținut în justiție dreptul de a revendica bunurile confiscate de noul regim, iar doi ani mai târziu el a pus poprire pe conturile Trezoreriei Municipiului București.
Cu toate acestea, Oprean nu și-a văzut nici acum banii, motiv pentru care, în anul 2021 a deschis o nouă acțiune în instanță, prin care solicită validarea unei alte popriri, pe sumele actualizate cu indicele inflației. Procesul se judecă și azi, la Curtea de Apel București, după ce, pe fond, judecătorii i-au respins cererea.
În martie 1990, Parchetul General i-a confiscat Zoiei Ceaușescu zeci de bunuri, care au fost vândute prin ICL Universal-Consignația. Printre acestea se număra o blană de leopard, mai multe cojoace bărbătești, costume, tricouri, pantofi de piele, genți de damă și chiar ciorapi bărbătești și batiste. De asemenea, un ceas de aur Eterna Matic, oferit de Nicolae Ceaușescu ginerelui său, a fost ”săltat” de procurori.
În cadrul anchetei, au fost indisponibilizate sumele de 15.783 lei și 16.098 lei, reprezentând contravaloarea părților sociale deținute de Zoia Ceaușescu și Mircea Oprean la Fabrica de Confecții Scornicești și IPSA Scornicești, care au fost predate către CEC. De asemenea, suma de 143.720 de lei le-a fost confiscată celor doi soți și depusă la BNR, intrând în bugetul statului.
Începând cu anul 2012, ginerele lui Ceaușescu a obținut un titlu executoriu împotriva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care a fost instituită poprire pe contul instituției la Trezoreria Municipiului București – Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică. Valoarea inițială a acesteia a fost de 90.613,04 lei.
Doar că statul român a apelat la un ”artificiu” pentru a nu plăti suma respectivă. Potrivit legislației în vigoare, despăgubirile din fonduri publice se acordă în ordinea primirii lor de la instanță. În cazul ginerelui lui Ceaușescu, poprirea a fost înregistrată la poziția 37, după care a urcat la poziția 3, și a coborât la poziția 50. Conform datelor din dosarul consultat de FANATIK, în 2016, Oprean ajunsese pe poziția 51, unde a rămas până în 2021, când a solicitat instituirea unei noi popriri.
Pe de altă parte, angajații trezoreriei au putut să se ”joace” cu pozițiile respective pentru că executorul judecătoresc transmitea, regulat, actualizarea sumei poprite cu indicele de inflație. Astfel, în noua cerere adresată instanței, statul român ajunsese să-i datoreze ginerelui lui Ceaușescu suma de 104.404,44 lei, pe care Trezoreria a ”împărțit-o” în două acordându-i poziții diferite: creanța de 90.613,04 lei (poziția 50) și actualizarea de 13.791,40 de lei (poziția 1.871). Evident, acest lucru nu i-a picat bine lui Oprean, care și-a dat seama că șansele de a-și mai vedea banii, în totalitate, devin tot mai mici.
În paralel, Parchetul General a introdus o contestație, prin care a solicitat suspendarea executării silite, arătând că ”scoaterea sumei de 104.404,44 lei din patrimoniul Ministerului Public ar face extrem de dificilă restabilirea situației anterioare și ar conduce la afectarea semnificativă a activității, având în vedere că are calitatea de ordonator principal de credite”.
În acest dosar, judecătorii i-au dat dreptate lui Mircea Oprean. În motivare, aceștia au arătat că Parchetul General trebuie să reprezinte un garant al respectării legii și nu are voie să încalce o hotărâre judecătorească.
”Debitoarea, tocmai în considerarea calităţii sale de instituţie publică are îndatorirea, ca reprezentantă a autorităţii statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi la a executa de bună voie o hotărâre judecătorească ce îi este opozabilă”, se arată în motivarea obținută de FANATIK.
Următorul termen al procesului dintre ginerele lui Ceaușescu și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va avea loc pe 25 septembrie, la Curtea de Apel București, după ce prima înfățișare a fost amânată din cauza grevei judecătorești.