News

Schimbare majoră în migrație. Pleacă definitiv mai mulți români peste 40 de ani decât tineri. „Partea financiară nu mai e principala motivație”

Ultimele date INS arată că ponderea persoanelor cu vârste de peste 40 de ani care au ales să emigreze definitiv din România a depășit-o pe cea a tinerilor de 20-30 de ani.
26.01.2022 | 12:34
Schimbare majora in migratie Pleaca definitiv mai multi romani peste 40 de ani decat tineri Partea financiara nu mai e principala motivatie
Un procent tot mai ridicat de romani cu varste de peste 30, 40 de ani pleacă definitiv din țară. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Dacă în urmă cu zece ani ponderea tinerilor cu vârste între 20 și 30 de ani, ca procent din totalul românilor din aceeași grupă de vârstă, care alegeau să emigreze definitiv din țară era aproape dublă față de cea a persoanelor de peste 40 de ani, ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată o schimbare importantă.

Schimbare în fenomenul migrației din România

Începând cu anul 2016 se înregistrează o creștere semnificativă a ponderii românilor cu vârste de peste 40 de ani care au ales să părăsească definitiv țara crește spectaculor, procentul fiind egal în următorii ani cu cel al tinerilor cu vârste între 30 – 40 de ani. Doar anul 2020, al doilea an al pandemiei, arată o ușoară scădere a procentului în cazul celor peste 40 de ani. Însă, începând cu anul 2015, se poate observa o creștere constantă a ponderii persoanelor cu vârste între 50-60 de ani care au părăsit definitiv România.

ADVERTISEMENT

O altă schimbare ce se poate observa este că, dacă în urmă cu zece ani procentul cel mai ridicat al celor care emigrau definitiv din România era cel mai ridicat, începând cu anul 2015, românii cu vârste între 30 – 40 de ani sunt cei care părăsesc masiv țara, potrivit datelor INS publicate de Hotnews.

Sociologul Gelu Duminică este de părere că dacă motivația financiară era principalul factor ce-i determina pe români să plece din țară, acum aceștia caută să se stabilească într-o țară care oferă servicii, în ceea ce privește sănătatea sau educația, la un nivel cât mai ridicat. În opinia sa anul 2015 și în special tragedia de la Colectiv a reprezentat un moment determinant în această privință.

ADVERTISEMENT

„Cred că vorbim în special de o accentuare a trendului de emigrare a românilor de peste 40 de ani, și nu atât de o scădere a dorinței de plecare din rândul tinerilor. Dacă acum 10-15 ani, cei care plecau erau cu precădere cei care doreau șă înceapă o viață, să strângă capital – să-și facă o casă, să-și cumpere o mașină, în momentul de față nu sunt neapărat doar aceștia. Sunt mai degrabă cei din clasa de mijloc actuală din România, care vrea o viață mai bună, o calitate a vieții mai bună, vor o școală mai bună pentru copiii lor, vor un spital care să le ofere servicii mult mai bune, vor politicieni mult mai credibili și mai onești, și așa mai departe.

De fapt, ceea ce avem este o accentuare a dorinței de a migra din interiorul clasei de mijloc românești, vorbim de oameni care poate câștigă relativ la fel în Germania, ca să dau un exemplu, dar care se simt mult mai respectați și văd un altfel de viitor pentru ei și familia lor. Lucrul acesta s-a accentuat după Colectiv. Argumentul financiar nu mai este cel primordial, ci calitatea vieții”, a declarat pentru FANATIK sociologul Gelu Duminică.

ADVERTISEMENT

Sunt cei care regretă că nu au plecat mai demult

Conferențiarul universitar Radu Nechita, de la catedra de Studii Europene a Universității Babeș-Boliay din Cluj-Napoca, este de părere și el că această schimbare în dinamica migrării din România vine nu din rândul celor care nu găsesc oportunități în țară, ci din rândul celor care și-au pierdut speranțele pentru un viitor mai bun aici.

„Sunt oameni care regretă că nu au plecat mai demult, și care spun că dacă nu pleacă acum nu vor mai avea când să plece. Se duc acum, prind ceva oportunități, se duc poate la copiii lor, se duc acolo unde – nu neapărat vor avea un trai mai bun, dar unde nu vor fi bătaia de joc a unei clase politice care s-a autoimunizat față de orice. Adică se fură pe față, se fură doctorate, se fură miliarde, și se primește cu suspendare. Este un sentimet de injustiție.

ADVERTISEMENT

Oamenii suportă foarte multe lucruri dacă există percepția unei justiții cât de cât decente. Poate să suporte și privilegiile dacă există măcar o umbră de simulare a rușinii, dar acum te fuță pe față și claxonează – își spun că tu ești fraierul. Nu cred că partea dominantă a celor care pleacă mai este dată de cei care pleacă „de foame”, de lucru se mai găsește și în România acum. Dar cei care sunt la niveluri mai ridicate, în momentul în care atitudinea autorităților române este una de bătaie de joc, când serii de politicieni dezamăgesc cu cât ai investit mai mult în ei, orice urmă de speranță se evaporă”, a declarat pentru FANATIK economistul Radu Nechita.

În opinia acestuia, în cazul celor care au trecut de 40, 45 de ani și care au ales să plece definitiv din țară nu am putea vorbi în special de o dificultate de a-și mai găsi un loc de muncă după această vârstă. Nimeni la vârsta aceasta nu alege greutățile adaptării într-o altă țară și într-o altă cultură în locul unei recalificări.

„A învăța să conduci un camion sau să manevrezi un motostivuitor după ce ai făcut alte meserii, eu cred că nu e atât de greu ca a te duce într-o altă țară, într-o altă cultură, unde vei fi mereu ală în plus, ală care a venit nechemat. La firul ierbii acolo în Europa nu te așteaptă nimeni cu masa pusă. Trebuie să pornești de la zero. De aceea cred că vorbim mai degrabă de un simptom al unei disperări, și al faptului că există alternative. În special pentru cei cu profesii care sunt în acest moment căutate, un măcelar, un instalator, deci nu vorbim neapărat de cei care au șapte masterate în spate.

Faptul că pleacă oamenii din țară în halul în care au plecat până acum este 3,4 cinci milioane de palme pentru clasa politică. Pentru că acesta este semnul că oamenii nu au speranță pur și simplu. Plecarea este totuși o rupere, nu pleacă nimeni de bine, de plăcere neapărat. Puțin sunt cei care se duc la oportunități absolut fabuloase de la o situație bună și aici”, a subliniat Radu Nechita.

O generație mult mai deschisă la ideea migrării

Un alt factor determinant pentru această schimbare la nivelul dinamicii migrării din România stă și în faptul că generația celor care acum au 30, 40 de ani este o generație care a crescut cu ideea și posibilitatea plecării din țară, asta în contrast cu ceea ce se întâmpla acum 2o de ani.

„Generația celor care au acum 30-40 de ani este totuși o generație care este crescută și obișnuită cu conceptul de migrație. Adică e o generație care a fost expusă din plin la acest fenomen, spre deosebire de cei care aveau 40 de ani în anii 2000, când aceștia trăiseră toată viață în țară, iar acest fenomen era cu totul nou. Dacă ne uităm pe sondajele de acum zece ani vedem că procente foarte mari de oameni intenționau să migreze, deci putem spune că intenția de migrare, ideea de a pleca în străinatate face parte din viețile acestei generații. E un scenariu avut tot timpul în vedere”, a declarat pentru FANATIK Victoria Stoiciu, de la Fundaţia Friedrich Ebert România.

În opinia Victoriei Stoiciu este de părere că fenomenul potrovit căruia persoanele de peste 45 de ani își găsesc mai greu un nou loc de muncă este valabil nu doar în România dar și în Europa. În acest caz mult mai probabilă este explicația că din țara noastră pleacă oameni cu un nivel ridicat de pregătire care doresc să beneficieze de salariile mult mai ridicate din vest. Plecarea în Europa pentru cei din mediul rural din lipsa oportunităților a fost tot timpul o explicație a fenomenului, subliniază aceasta.

„Odată cu înainterea în vârstă s-ar putea să se îngusteze foarte mult opțunile pe piața muncii din țara noastră, dacă vorbim de persoane din mediul rural și micile orașe, acolo nu au existat niciodată multe opțiuni. Dar dacă ne uităm la urban, putem spune clar că acestea se îngustează odată cu vârste și atunci țările din vest pot oferi alternative care sunt atractive și din punct de vedere financiar.

Pe de altă parte, dacă ai deja 45 de ani înseamnă că ai deja o calificare, un nivel de expertiză care te recomandă pentru o muncă ceva mai bună plătită. Datele INS nu ne oferă tabloul complet al celor care au părărit România, dar dacă vorbim de un procent ridicat în cazul celor cu o pregărite medie spre înaltă, atunci explicația nu ține atât de lipsa oportunităților din țara noastră ci de faptul că sunt mai bine recompensați acolo”,este de părere Victora Stoiciu.

Tinerii nu mai pleacă atât de mult

În ceea ce privește scăderea procentului tinerilor care au plecat definitiv din România, Victoria Stoiciu susține că cel mai probabil vorbim de o scădere a oportunităților în Europa pentru aceștia și nu creștere a acestora în țara noastră. De altfel, la începutul acestui an, think-tank-ul Rethink România a realizat un studiu privind emigrarea din România, și nu mai puțin de 730.000 de români au declarat că probabil sau cu siguranță vor emigra din țară. Cei mai tentați să plece din țară sunt tinerii cu vârste între 24 și 34 de ani.

„Există și acolo un nivel de saturație totuși, și e destul de dificil ca cineva la 20 de ani, cu o calificare care tinde către zero și atunci concurența este foarte mare pe piața muncii din Europa pentru aceștia. Fără un nivel de calificare foarte bun e greu pentru aceștia să-și găsească un loc de muncă atât de bun în țările din vest. Cred că nu-și mai găsesc atât de ușor joburi atractive acolo.

Ceea ce putem spune sigur, pentru că avem date complete, este că nu avem o îmbunătățire a situației ocupării tinerilor în România. Din contră, rata șomajului a fost în creștere în ultmul deceniu, și decalajul între șomajul naținal și cel în rândul tinerilor a crescut. În plus, procentul tinerilor care nu sunt nici în piața muncii nici la studii este și el foarte mare, nu a scăzut – deci nu cred că lucrurile s-au îmbunătățit foarte mult aici”, a declarat aceasta pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT