Sport

Secretele Palatului lui Gigi Becali! “Clubul Miliardarilor” în anii interbelici, locul de poker al Regelui Carol al II-lea şi reşedinţa lui Petru Groza

Ce secrete ascunde Palatul lui Gigi Becali de pe aleea Alexandru 1-3, imobil cunoscut sub numele de Casa Manu-Auschnitt. Impozanta vilă are o istorie de 107 ani.
27.12.2022 | 00:29
Secretele Palatului lui Gigi Becali Clubul Miliardarilor in anii interbelici locul de poker al Regelui Carol al IIlea si resedinta lui Petru Groza
Palatul lui Gigi Becali are o istorie de 107 ani
ADVERTISEMENT

Dintre clădrile de pe Bulevardul Aviatorilor, un palat reuşeşte să iasă mereu în evidenţă. Pe aleea Alexandru 1-3 se află Casa Manu-Auschnitt, care în prezent a devenit mai cunoscută sub numele de Palatul lui Gigi Becali. Cu o istorie de 107 ani, vila are în spate multe poveşti spumoase.

Palatul lui Gigi Becali a fost inaugurat în 1915. Copie a unui palat din Paris

La începutul secolului trecut, Bulevardul Aviatorilor nu oferea deloc priveliştea impresionantă din zilele noastre. Şoseaua Jianu, aşa cum purta numele pe atunci, oferea un drum “mizerabil de primitiv: nepavat, cu șanțuri adânci de ambele părți, plin de gropi, cu praf de două palme”, aşa cum îţi amintea Henri Stahl în “Bucureştii ce se duc”.

ADVERTISEMENT

Bulevardul a fost modernizat înainte de Primul Război Mondial, iar zona a început imediată să-şi schimbe total înfăţişarea. Prima perlă a fost inaugurată în 1915, un palat construit după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Imobilul, o copie fideală a Palatului Biron, care azi găzduieşte Muzeul Rodin, era deţinut de Iancu Manu şi Elisabeta “Zetta” Cantacuzino.

Cum a pierdut Iancu Manu impozantul palat. Max Auschnitt, al doilea propietar al vilei

La începutul anilor ’30, România a resimţit din plin criza financiară de la nivel global, iar Banca Marmorosch Blank, cea mai puternică bancă comercială din ţara noastră, a intrat în faliment. Evenimentul petrecut în 1932 l-a afectat puternic pe Iancu Manu, care s-a văzut nevoit să vândă palatul. Situaţia financiară a magistratatului era atât de precară încât rămâsese fără mobilă în casă, dar, chiar şi aşa, tot mai organiza baluri.

ADVERTISEMENT

“Părinţii mei s-au logodit într-o foarte frumoasă casă, care pe vremuri aparţinea unui unchi a mamei mele, magistratul Manu. A dat un bal în acea casă, dar nu mai era mobilă. De ce nu mai era mobilă? Iancu Manu nu mai avea bani să cumpere mobilă la enormitatea aia de casă”, povestea, în 2018, Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza.

Iancu Manu i-a vândut palatul lui Max Auschnitt, unul dintre cei mai bogaţi industriaşi români din perioada interbelică. Astfel, imobilul a devenit cunoscut drept Casa Manu-Auschnitt, numele celor doi propietari ai palatului.

ADVERTISEMENT

“Clubul Miliardarilor”, locul unde petrecea lumea bună a Bucureştiului

La mijlocul anilor ’30, după ce a intrat în posesia lui Max Auschnitt, palatul s-a transformat în “Clubul Miliardarilor”. Era locul unde se aduna lumea bună a Bucureştiului, politicieni, industriaşi, bancheri sau magistraţi, la câte un banchet.

“Nu ştiaţi desigur că în capitala noastră se găseşte un club al miliardarilor. Adică mai precis exista, căci inscripţia ‘Clubul miliardarilor’, care se afla pe uşa de intrare a palatului bucureştean, în care se adăpostesc sălile somptuoase de reconfortare şi distracţie ale elitei financiare şi politice din ţară, a fost de curând scoasă. Probabil că nu e bine să te afişezi ca miliardar… Noua inscripţie e mai puţin interesantă, şi oricum lipsită de exagerare: ‘Asociaţia financiarilor'”, era prezentarea făcută în revista “Realitatea Ilustrată” din 27 martie 1935.

ADVERTISEMENT

De asemenea, “Clubul Miliardarilor” apare deseori în jurnalul lui Constantin Argetoianu, prim-ministru al României în 1939. În iunie 1937, politicianul a fost ales preşedinte al clubului, care, de fapt, purta numele oficial de Asociaţia Băncilor şi Marilor Industrii.

“Am primit preşedinţia ‘Cercului Miliardarilor’, după o conversaţie cu Auschnitt şi cu Kaufmann. Amândoi au primit punctul meu de vedere. Cercul nu poate continua să funcţioneze ca o ‘boite’ de petreceri, în care se dau numai dejunuri şi baluri. Ca să-şi justifice existenţa în opinia publică, trebuie să devină o asociaţie culturală, o instituţie de legătură tehnică între marea industrie română şi cele străine”, nota Constantin Argetoianu, pe 1 iulie 1937, în volumul III al “Însemnărilor Zilnice”. Câteva luni mai târziu, în toamna lui 1937, “Clubul Miliardarilor” părăsea Casa Manu-Auschnitt şi se muta în Palatul Elisabeta.

Carol al II-lea vizita des “Clubul Miliardarilor” pentru partide de poker

Printre invitaţii selectului clubul nu putea să nu se numere şi Regele Carol al II-lea, un mare amator al partidelor de poker. Mai mult decât atât, palatul era şi un loc de întâlnire cu Elena Lupescu, amanta regală, iar Max Auschnitt ar fi fost de acord ca sub palat să fie construit un tunel. Aşa ochii curioşilor nu puteau surprinde escapadele amoroase.

“Tunelul era pentru Lupeasca, desigur. El duce la o casă care a fost tot a lui Auschnitt și pe care acesta a pierdut-o la cărți în favoarea lui Carol”, spunea Camil Roguski, arhitectul angajat de Gigi Becali pentru a redecora palatul.

Cum a ajuns palatul să devină reşedinţa lui Petru Groza

După venirea la putere a comuniştilor, palatul a fost naţionalizat şi a ajuns să devină reşedinţa lui Petru Groza. Prim-ministru al României în perioada 1948-1952, politicianul a locuit aici până la finalul vieţii, în ianuarie 1958. Palatul a devenit, după moartea lui Petru Groza, casă de oaspeţi pentru invitaţii străini ai liderilor comunişti, ca mai apoi să fie sediul Ambasadei Argentinei.

Gigi Becali a cumpărat palatul cu 7.000.000 de euro, iar de un an nu mai este pe numele lui

Casa a fost retrocedată moştenitorilor lui Max Auschnitt, după căderea comunismului, iar Steven Auschnitt i-a vândut-o lui Gigi Becali. În 2006, patronul FCSB a plătit 7.000.000 de euro pentru acest palat, iar reamenajarea l-a costat încă 1.500.000 de euro.

“I-am explicat că strică aspectul dacă tapetează clădirea în aur, dar n-a vrut să renunțe. În interior, îți pică ochii de atâta sclipici. În mod normal, un asemenea palat trebuie să păstreze un aspect de vechi, însă Gigi Becali e mai dificil decât Ceaușescu, cu care am lucrat. Practic, n-a vrut să înțeleagă ce i-am spus și a făcut tot ca el”, explica Camil Roguski, în 2010.

În decembrie 2021, Gigi Becali a renunţat la palat, dar continuă să-şi conducă afacerile din Casa Manu-Auschintt. Aceasta a fost trecut pe numele celor trei fiice ale sale. În cei 107 ani, impozantul imobil a fost deţinut de Iancu Manu, Max Auschnitt şi moştenitorii lui, statul român şi Gigi Becali.


  • Cota BETANO pentru FCSB: 1,65 este cota pentru „peste 2,5 goluri marcate” la meciul FC Hermannstadt – FCSB

ADVERTISEMENT
Tags: