Speranțe spulberate pentru pensionarii cu venituri mici. Noua lege păstrează aceeași formulă de indexare a pensiilor

În urmă cu mai bine de o lună, premierul Marcel Ciolacu afirma că viitoarea lege a pensiilor va trebui să prevadă măriri mai consistente pentru pensiile mai mici și să se renunțe astfel la formula de indexare anuală care majora veniturile pensionarilor cu același procent. Însă proiectul publicat marți de către Ministerul Muncii menține formula existentă astfel că și pe viitor pensiile se vor indexa cu același procent aplicat tuturor care face însă ca pensiile mici să fie majorate cu o valoare numerică mai redusă, în timp ce pensionarii cu venituri mari vor avea pensii și mai mari.

Indexare uniformă pentru toate pensiile

„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică”, prevede articolul 84, alineatul 3 al proiectului de lege a pensiilor pus în dezbatere publică de către Ministerul Muncii.

Este exact aceeași formulă de indexare care a fost introdusă prin Legea 263/2010 și care s-a aplicat de la 1 ianuarie 2012, formulă fiind menținută și de către Legea 127/2019. Formula are avantajul că pune la adăpost pensionarii de inflație, iar pentru guvernanți avantajul constă în faptul că majorarea pensiilor este legată de performanța economică. În plus, calculul se face foarte ușor de către casele teritoriale de pensii.

Există însă o problemă legată de aplicarea uniformă a unei creșteri procentuale. De exemplu, la o indexare de 10%, un bătrân cu 1.000 de lei pensie va primi doar 100 de lei, pe când unul ce are 10.000 de lei va primi 1.000 în plus. Asta înseamnă că pensionarii săraci vor rămâne săraci în continuare, iar cei înstăriți vor deveni și mai înstăriți.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

O promisiune nerespectată

Problema acestei formule a fost reclamată inclusiv de către premierul Marcel Ciolacu prin câteva declarații făcute în luna septembrie. „Este normal şi corect, nu că sunt eu de la un partid social-democrat, ca pensiile mici să fie primele mărite. Nu putem mări cu acelaşi procent pensiile mici, cât şi pensiile mari. Exact ca la sporul de antenă. Nu pot să dau acelaşi procent”, susținea Ciolacu.

Șeful Guvernului spunea că sunt trei variante de privind majorarea pe viitor a pensiilor, scopul fiind identificarea unei soluții care să prevină adâncirea inechităților din sistemul public de pensii. „Nu pot să măresc TVA-ul, să tai puterea de cumpărare şi a celui cu 1.000 lei şi a celui cu 100.000 lei, în mod egal. Nimeni nu mai acceptă aşa ceva într-o Europa socială”, mai comenta Ciolacu.

Cu toate acestea, Guvernul a optat pentru varianta de a nu schimba nimic astfel că indexările viitoare se vor face pe același principiu. Există însă și un premiu de consolare pentru pensionari, anume o indexare mai consistentă de la 1 ianuarie 2024 când valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și va fi de 2032 lei.

La fel s-a procedat și la adoptarea Legii 127/2019 privind sistemul public de pensii, când s-au prevăzut o serie de creșteri în afara formulei standard de indexare: 1.265 de lei din septembrie 2019, 1.775 de lei din ianuarie 2020 și 1.875 de lei din ianuarie 2021.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Soluții alternative pentru pensiile mici

În aceste condiții, speranțele vârstnicilor cu pensii mici vor rămâne legate de disponibilitatea guvernelor de a le acorda ajutoare cu caracter excepțional, precum schema one-off care s-a aplicat în acest an. Astfel, pensionarilor cu venituri mici li s-a acordat un ajutor suplimentar, primit în două tranșe (ianuarie și octombrie): pentru pensiile de până la 1.500 lei ajutorul a fost de 1.000 de lei, pentru intervalul 1.500-2.000 de 800 de lei, iar pentru 2.500-3.000 s-au acordat 600 de lei.

Însă este îndoielnic că actualii sau viitorii guvernanți vor recurge prea des la aceste gen de mecanism întrucât proiectul nou de lege a pensiilor include prevederi care limitează cheltuielile statului cu pensiile dincolo de un anumit punct. „Începând cu anul 2025 procentul de majorare (…) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din anul precedent, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos”, stipulează proiectul.

Un alt mecanism prin care veniturile pensionarilor ar putea crește este reducerea fiscalității. În momentul de față, pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate. PNL a propus ca pragul de neimpozitare a pensiilor să fie crescut la 3.000 de lei, existând și un proiect de lege în acest sens care se află în procedură parlamentară. Însă este greu de anticipat care sunt șansele acestuia de a fi adoptat în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, iar renunțarea la venituri de natură fiscală nu ar face decât să agraveze situația finanțelor publice. Chiar și în cazul adoptării, măsura i-ar ajuta pe cei cu pensii ce pot fi considerate medii, între 2.000 și 3.000 lei lunar, fără să îmbunătățească nivelul de trai al celor cu pensii foarte mici.