Stațiunile de schi din Europa de sud-est, în fața unei ierni fără ninsori. „Se pot face bani și fără zăpadă”

Pentru tot mai multe stațiuni de schi din Bulgaria, România, dar și din alte țări din Balcanii de vest se anunță o vacanță de Crăciun fără zăpadă și cu șanse minime de ninsoare și de Anul Nou.

Stațiunile de schi fără zăpadă și în acest an

În cele mai multe stațiuni montane din aceste țări nici măcar nu a nins încă, iar vremea relativ caldă și uscată din luna decembrie a împiedicat acumularea de zăpadă în cantități care să fie aproape de cele necesare pentru practicarea sporturile de iarnă.

De obicei, atunci când o stațiune de schi nu se poate baza pe natură pentru cea mai importantă materie primă, se recurge la mașini de producere a zăpezii artificiale. Fabricarea zăpezii artificiale este însă un proces costisitor, în contextul în care utilizează cantități semnificative de energie electrică și apă.

De asemenea, este necesar să fie mai multe zile cu temperaturi sub zero grade Celsius, un alt lucru pe care puține locuri din regiune l-au experimentat până acum în această iarnă.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Se poate schia pe zăpadă artificială în Kapaonik, în Serbia, și la Bansko și Borovets, în Bulgaria, dar mai multe stațiuni care ar trebui să se bucure de cele mai profitabile săptămâni ale iernii rămân închise, inclusiv Pamporovo, în Bulgaria, sau Poiana Brașov și Sinaia, în România.

“Pentru noaptea de Revelion avem încă peste 30% disponibilitate”, se plânge un proprietar de hotel din Poiana Brașov. “Nu s-a mai întâmplat niciodată”, a declarat acesta pentru publicația Emerging Europe.

Cu toate acestea, pentru unele dintre stațiunile de schi din regiune, Crăciunul fără zăpadă devine un eveniment obișnuit. Stațiunile de schi din România au fost lipsite de zăpadă și în anul 2019, în timp ce iarna trecută, de asemenea, a fost doar puțină zăpadă până în luna ianuarie.

Pe măsură ce temperaturile medii globale continuă să crească, iernile sunt deja cu 10 până la 30 de zile mai scurte decât în anii 1960. Temperaturile rămân scăzute pentru mai puțin timp, ceea ce înseamnă că este mai greu ca zăpada să se acumuleze în cantități suficiente care să permită practicarea sporturilor de iarnă. În România, temperaturile medii au crescut cu aproape 1,5 % în ultimii 30 de ani, în timp ce nivelul precipitațiilor a scăzut.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Altitudinea scăzută este, de asemenea, o problemă. Pârtiile de schi din Poiana Brașov sunt la o altitudine de puțin peste 1.700 de metri, iar puține stațiuni din Europa de sud-est se află la altitudini de peste 2.000 de metri.

De altfel, ultima prognoză meteo indica o încălzire a vremii în perioada Crăciunului, cu puține șanse pentru ninsori care să facă posibilă practicarea sporturilor de iarnă.

Alternative pentru ierni fără zăpadă

În acest context hotelierii și proprietarii de pensiuni din aceste zone spun că deja se orientează spre alte opțiuni și servicii cu care să atragă turiștii la munte. Mihai Lotru este un ghid montan, care conduce grupuri de excursioniști și alpiniști pe unele dintre cele mai dificile terenuri din țară. El spune că stațiunile montane din România vor supraviețui dacă “vor privi dincolo de zăpadă”.

“Crăciunul și Revelionul captează întotdeauna atenția, mai ales când nu există zăpadă, dar adevărul este că nu ai neapărat nevoie de zăpadă pentru a te simți bine la munte”, spune el, sugerând că orașele și stațiunile montane ar trebui să se gândească să găsească modalități de “a face bani și fără zăpadă”.

În mod evident, sporturile de iarnă sunt mult mai profitabile pentru afacerile locale în condițiile în care schiorii plătesc pentru a urca pe pârtie, pentru a închiria echipamentul sportiv în unele cazuri, motiv pentru care au fost preferați drumeților care nu fac astfel de cheltuieli.

Mihai Lotru nu sugerează că drumeții ar trebui să fie taxați pentru utilizarea traseelor, însă este de părere că stațiunile care se luptă cu lipsa zăpezii pot veni cu servicii și pentru această categorie de turiști.

“Oferiți-le o experiență”, spune el. “Pentru asta au venit oamenii la munte dintotdeauna, de secole. Cred că am uitat că stațiunile montane au existat cu mult înainte de apariția schiului și a snowboarding-ului. Ele au prosperat cândva și nu există niciun motiv pentru care să nu poată continua să o facă. Trebuie doar să fie inteligente și să privească dincolo de zăpadă.”

La Kapaonik, în Serbia (în mod ironic, unul dintre puținele locuri din regiune în care se poate schia pe zăpadă naturală în prezent), lipsa zăpezii în anii trecuți i-a determinat pe administratorii stațiunii să instaleze în 2019 cea mai lungă pârtie de schi uscată din Europa, cu o lungime de un kilometru și deservită de propriul telescaun.

Pârtia este realizată din Neveplast, un produs format din peri sintetici, conceput pentru a semăna cu o suprafață similară cu cea a zăpezii. De asemenea, Neveplast a fost folosit recent pentru a crea o pistă de schi fond pe tot parcursul anului la Jelenia Gora, în Polonia