În ciuda faptului că a încântat prin prestațiile sale scenice, marele actor de comedie Ștefan Mihăilescu-Brăila ascunde o poveste de viață extrem de tristă.
Ștefan Mihăilescu-Brăila se naște pe 3 februarie 1925, la Brăila, mama lui fiind infirmieră. Vine pe lume în casa bunicilor materni.
Nu și-a cunoscut niciodată tatăl, fiind rodul unei relații de o noapte a mamei sale cu un medic.
Copilăria sa nu a fost deloc una fericită, dat fiind faptul că mama sa nu îi era tocmai apropiată, ba chiar se purta rău cu el. Se spune că nu l-a iubit niciodată.
Când încă nu împlinise 16 ani, tânărul Ștefan avea la activ mai multe îndeletniciri. A fost muncitor în port, salahor, apoi funcţionar.
Fără niciun ajutor, se apucă singur de actorie. În 1947, a absolvit Conservatorul de muzică şi artă dramatică “G. Cavadia”, apoi s-a angajat la teatru.
Până în 1954 a jucat la Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila, în spectacole precum ”La Ilie bun și vesel”, ”O scrisoare pierdută”, ”Poveste de dragoste” sau ”Nunta lui Kecinski”.
Un aspect interesant este acela că la teatrul din localitatea natală erau doi actori cu acelaşi nume – Ştefan Mihăilescu. Pentru că pe bunica lui o chema şi Brăila, şi-a luat şi acest nume, pentru a nu se face o confuzie.
Din 1958 debutează și pe scena filmului, în rolul unui fotograf, în comedia „Alo?… Aţi greşit numărul!”, în regia lui Andrei Călăraşu. A jucat aici alături de Iurie Darie şi Ion Lucian. În acest film s-au mai consemnat și alte debuturi cinematografice de excepție: Rodica şi Ştefan Tapalagă şi Stela Popescu.
Timp de aproape trei decenii, Ștefan Mihăilescu-Brăila joacă în cele mai reușite comedii din cinematografia românească.
În 1985 iese la pensie. În același an joacă în ”Sosesc păsările călătoare”, un film regizat de Geo Saizescu. În rolurile principale din această producție se mai regăseau actorii Emil Hossu, Rodica Mureșan, Tora Vasilescu sau Octavian Cotescu.
După Revoluție, în viața marelui actor încep marile probleme. În anul 1991 a făcut un prim atac cerebral dintr-o serie de trei, pierzându-și memoria. Este obligat apoi să ia viața de la zero, să reînvețe alfabetul, mersul, cititul.
Pentru a mai pune ceva la pensia foarte mică pe care i-o dădea statul, în anul 1994 s-a angajat pe un post de consilier de imagine la firma de difuzare a presei ”Slarm”.
Ultimele săptămâni din viață le-a petrecut singur într-un spital din București.
Marele actor a părăsit definitiv scena vieții pe 19 septembrie 1996, la 71 de ani. Prestația sa din ”Secretul lui Bahus” este ultima mare interpretare a marelui actor.
Trist este faptul că Ştefan Mihăilescu-Brăila a murit în sărăcie. A fost uitat de public, dar și de mulți colegi de breaslă. Presa vremii nota că la înmormântarea sa au fost 10 persoane.