Guvernul va cheltui miliarde lei pentru punerea în aplicare a strategiei de vaccinare în perioada 2023-2030, în condițiile în care autoritățile recunosc că țintele de imunizare în fața unor anumite boli nu sunt atinse, iar reticențele populației sunt în creștere.
În cadrul Programului Național de Vaccinare aflat în vigoare se asigură protecția față de 14 boli infecțioase: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa și infecția cu SARS-CoV-2.
Însă pe fondul concentrării resurselor umane și materiale pentru combaterea pandemiei de Covid-19 și a creșterii populației cu rezerve față de vaccinare, România a ratat țintele de vaccinare pentru anumite afecțiuni. Dacă pentru vaccinul BCG (împotriva tuberculozei) acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%), acoperirile vaccinale pentru patru doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru trei doze din vaccinurile DTPa (difterie-tetanos-pertussis), VPI (poliomielită), Hib (Haemophilus influenzae) și, respectiv, o doză de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%).
„În ultimile două decenii sunt remarcate următoarele particularități privind dinamica epidemiologică a acestor boli:
-Tendința de scădere a acoperirii vaccinale globale, prin reducerea complianței populației față de programele de vaccinare;
-Efectul de “herd immunity” devine numai parțial eficient, ca o consecință a “golurilor” ferestrelor / breșelor) imunitare din populația generală;
-Circulația agenților patogeni implicaț în producerea bolilor prevenibile prin vaccinare continuă și este favorizat fenomenul de re-emergență a unor boli considerate sub control prin vaccinare (ex. difteria, tetanus, tusea convulsivă, rujeola rubeola, etc);
-Vulnerabilitatea populației adulte, la care imunitatea post vaccinare de la vârsta copilăriei a scăzut sub niveluri protectoare;
-Susceptibilitatea crescută a unor grupe de vârstă și de risc, datorată unor cauze diverse (comorbidități, îmbătrânire) care determină imunosupresia și imunosenescența, și, implicit, risc crescut de morbiditate și mortalitate prin boli infecțioase”, se spune în nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care va fi aprobată Strategia de vaccinare 2023-2030.
Obiectivele majore care sunt menționare în Strategia de vaccinare a populației pe următorii șapte ani sunt următoarele:
a) o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare;
b) o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare;
c) creșterea cererii/acceptanței pentru vaccinare a populației;
d) menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică;
e) menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita;
f) eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice;
g) prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
Implementarea propriu-zisă a programului de vaccinare pentru toate vaccinurile incluse în calendarul național va costa nu mai puțin de 2,1 miliarde de lei până în anul 2030. Pe lângă costurile curente ale programului de imunizare, Ministerul Sănătății va derula și alte proiecte legate de acest domeniu, cu investiții aferente destul de importante. Astfel, se vor achiziționa echipamente de stocare a vaccinurilor și de transport care vor ajunge la o valoare cumulată de 106.000.000 lei. De asemenea, vor fi alocați 40.000.000 lei pentru crearea unui stoc de rezervă de vaccinuri.
De remarcat este faptul că Ministerul nu se zgârcește când este vorba de cheltuit fonduri pentru diverse evenimente precum mese rotunde, dezbateri, activități de advocacy care sunt trecute în strategie sub forma obiectului specific intitulat „Creșterea gradului de conștientizare și a angajamentului decidenților pentru vaccinare, ca premisă a dezvoltării durabile”. Astfel, discuțiile tema vaccinării și a dezvoltării durabile vor avea o finanțare totală de 7.000.000 lei.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății vrea să aloce bani pentru programe importante precum pregătirea răspunsului la epidemii și pandemii, finanțat cu 38.000.000 lei, prin intermediul căruia o parte a personalului sanitar va fi instruit special pentru situații precum cea generată de apariția Covid-19 astfel încât autoritățile din domeniu să nu mai fie nevoite să improvizeze pe măsură ce se confruntă cu situațiile de criză. La final, ar urma ca MS să aibă un corp de 10.000 de angajați instruiți special pentru situații-limită precum apariția unei noi epidemii/ pandemii.
În plus, Strategia de vaccinare prevede implementarea unui sistem de anunțare prin SMS a aparținătorilor copiilor privind faptul că aceștia trebuie vaccinați, cu costuri estimate de 7.000.000 lei. De altfel, combaterea reticențelor sau dezinteresului pentru vaccinare este o preocupare majoră, Ministerul Sănătății sperând să reducă cu 25% ezitarea la vaccinare în intervalul menționat. O sumă de 28.000.000 lei va fi alocată speciale pentru implementarea de campanii de recuperare la vaccinare pentru grupuri și persoane vulnerabile.
Un alt obiectiv ambițios din Strategia de vaccinare este extinderea pe scară largă a vaccinării împotriva gripei sezoniere. Dacă în momentul de față, sunt folosite 1,5 milioane doze, Ministerul Sănătății vrea ca acest număr să crească cu 10% pe an. Se urmărește îndeosebi creșterea dozelor administrate la persoanele de peste 65 de ani astfel încât ponderea celor imunizați din această categorie să crească de la 25% la 50%.