Sute de milioane de oameni riscă să rămână fără apă. Va fi tot mai puțină zăpadă din cauza încălzirii globale

Aprovizionarea cu apă a sute de milioane de oameni este amenințată din cauza lipsei tot mai mari a zăpezii, la rândul ei din cauza încălzirii climatice. Specialiștii avertizează că fulgii de zăpadă care au căzut peste Europa în ultimele zile sunt departe de a ameliora această tendință, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.

Tendința se va înrăutăți

Potrivit autorilor, cercetători de la Universitatea Dartmouth, care au combinat modelele climatice cu patru decenii de date de observare a precipitațiilor și a stratului de zăpadă în martie, când începe topirea, această tendință se va înrăutăți. Potrivit rezultatelor lor, 80% din masa de zăpadă din emisfera nordică se găsește în regiuni foarte reci, unde temperatura medie de iarnă este sub -8°C și unde stratul de zăpadă este puțin sau deloc afectat de schimbările climatice.

Pe de altă parte, restul de 20% se află în regiuni cu temperaturi mai ridicate decât această medie de -8°C, un punct de basculare dincolo de care cele mai mici „creșteri marginale ale temperaturii implică pierderi de zăpadă din ce în ce mai mari” pentru fiecare zecime de grad, potrivit specialiștilor. Or, patru din cinci locuitori ai emisferei nordice trăiesc în regiuni care depind într-o măsură mai mare sau mai mică de acest strat de zăpadă, scriu autorii.

Mai puțină zăpadă, mai puțină apă

Potrivit cercetătorilor, în special sud-vestul și nord-estul Statelor Unite, precum și Europa Centrală și de Est, și-au văzut deja stratul de zăpadă diminuat cu 10 până la 20% pe deceniu începând cu anii 1980, scrie Le Journal de Montreal. Firește, mai puțină zăpadă înseamnă mai puțină apă care se topește primăvara pentru a alimenta râurile, cursurile de apă și solul.

Digi24.ro

BBC: „Nu a fost un eșec. A fost trădare!” Un comandant ucrainean povestește cum rușii au invadat Harkovul trecând granița nestingheriți

Din acest motiv, bazinele fluviale din jurul cursului superior al fluviului Mississippi în Statele Unite și al Dunării în Europa – unde locuiesc 84 și, respectiv, 92 de milioane de oameni – au înregistrat o scădere de 30% și 40% a surselor de apă disponibile. „Până la sfârșitul secolului XXI, ne așteptăm ca aceste zone să fie aproape lipsite de zăpadă până la sfârșitul lunii martie”, spune autorul principal al studiului Alexander Gottlieb, doctorand la Universitatea Dartmouth.

Încălzirea climatică duce, de asemenea, la faptul că precipitațiile de iarnă constau mai mult în ploaie decât în zăpadă, ceea ce este sinonim cu scurgerea imediată și riscul de inundații, în loc să fie stocate la altitudine până în primăvară și vară, când populațiile au mai multă nevoie de apă.

Pe lângă aceste pierderi de resurse de apă, mai puțină zăpadă afectează și turismul și stațiunile de schi. Mai mult, această transformare a zăpezii în ploaie poate dăuna și sănătății ecosistemelor, favorizând răspândirea paraziților și făcând pădurile mai sensibile la incendiile de vegetație provocate în sezoanele de topire.

Oceanele mai calde au intensificat vremea extremă

Temperaturile „uluitoare” ale oceanelor în 2023 au intensificat vremea extremă din întreaga lume, în timp ce criza climatică a continuat să se intensifice, potrivit unor noi date.  Niveluri record de căldură au fost absorbite anul trecut de oceanul planetar, care se încălzește de la an la an, de un deceniu.

Digisport.ro

FOTO O roșcată de 20 de ani a furat privirile unui stadion întreg, după ce a coborât pe teren la noul iubit!

Oceanele absorb 90% din căldura captată de emisiile de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili, ceea ce le face să fie cel mai clar indicator al încălzirii globale. Nivelurile record de căldură au fost absorbite de oceane în 2023, au declarat oamenii de știință, iar datele au arătat că, în ultimul deceniu, oceanele au fost mai calde în fiecare an decât în anul precedent.

Căldura a dus, de asemenea, la niveluri record de stratificare în oceane, unde apa caldă care se adună la suprafață reduce amestecul cu apele mai adânci. Acest lucru reduce cantitatea de oxigen din oceane, ceea ce amenință viața marină și, de asemenea, reduce cantitatea de dioxid de carbon și de căldură pe care mările o pot absorbi în viitor, scrie The Guardian. Măsurătorile fiabile ale temperaturii oceanelor datează din 1940, dar este probabil ca oceanele să fie acum la cea mai ridicată temperatură din ultimii 1.000 de ani și să se încălzească mai repede decât oricând în ultimii 2.000 de ani.

Revenirea fenomenului El Nino

Cea mai comună măsură a crizei climatice – temperatura medie globală a aerului – a crescut de asemenea considerabil în 2023. Dar temperaturile aerului sunt afectate mai mult de variațiile climatice naturale, inclusiv de revenirea anul trecut a fenomenului de încălzire El Nino. „Oceanul este cheia pentru a ne spune ce se întâmplă cu lumea, iar datele prezintă o imagine convingătoare a încălzirii de la an la an”, a declarat profesorul John Abraham, de la Universitatea St Thomas din Minnesota, care face parte din echipa care a produs noile date.

„Ne confruntăm deja cu consecințele și acestea se vor înrăutăți cu mult dacă nu luăm măsuri”, a spus el. „Dar putem rezolva această problemă astăzi cu ajutorul energiei eoliene, solare, hidro și a conservării energiei. Odată ce oamenii își dau seama de acest lucru, este foarte responsabilizant. Putem inaugura noua economie energetică a viitorului, economisind bani și protejând mediul în același timp”.

Temperaturile extraordinare din 2023 au ridicat întrebarea dacă încălzirea globală se accelerează. Dar Abraham a spus: „Urmărim acest lucru, dar, în prezent, nu detectăm o accelerare semnificativă din punct de vedere statistic. În momentul de față, este practic o creștere liniară începând cu aproximativ 1995”.

Niveluri fantastice de căldură absorbită

Noul studiu, publicat în jurnalul Advances in Atmospheric Sciences, a folosit date de temperatură colectate de o serie de instrumente din oceane pentru a determina conținutul termic al primilor 2.000 de metri, unde este absorbită cea mai mare parte a căldurii, precum și temperaturile de la suprafața mării. În 2023, oceanele au absorbit 15 zetajuli de căldură (10 juli la puterea 21) în plus față de 2022.

Prin comparație, omenirea folosește aproximativ o jumătate de zetajuli de energie pe an pentru a alimenta întreaga economie globală. În total, oceanele au absorbit 287 de zetajuli în 2023. Aceste cifre se bazează pe datele Institutului de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei Chineze de Științe. Un ansamblu de date separat de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA a constatat o creștere similară și o tendință identică de-a lungul timpului.

Temperaturile de la suprafața oceanului în 2023 au fost „ieșite din comun”, au declarat cercetătorii. Cauza principală a fost un alt an de emisii record de carbon, ajutat de fenomenul El Nino. Pe parcursul întregului an, temperatura medie a fost cu 0,1 C peste cea din 2022, dar în a doua jumătate a anului 2023 temperatura a fost, uimitor, cu 0,3 C mai mare.

Consecințe grave pentru viața marină

Oamenii de știință au declarat că nivelul record de stratificare și oxigenul redus din ocean vor avea „consecințe grave” pentru viața plantelor și animalelor din ocean. Valurile de căldură marină au lovit oceanele în 2023. Un raport separat, realizat de consorțiul Global Water Monitor (GWM), a constatat că unele dintre cele mai grave dezastre din 2023 s-au datorat unor cicloane neobișnuit de puternice care au adus precipitații extreme în Mozambic și Malawi, Myanmar, Grecia, Libia, Noua Zeelandă și Australia.

Profesorul Albert Van Dijk de la GWM a declarat: „Am văzut cum ciclonurile se comportă în moduri neașteptate și letale. Cel mai longeviv ciclon înregistrat vreodată a lovit sud-estul Africii timp de câteva săptămâni. Temperaturile mai ridicate ale mării au alimentat aceste comportamente anormale și ne putem aștepta să vedem mai multe astfel de evenimente extreme în viitor”.

Abraham a spus că este nevoie de o încetare rapidă a arderii cărbunelui, petrolului și gazelor. „Dacă nu reducem traiectoria schimbărilor climatice, atunci vom avea parte de mai multe fenomene meteorologice extreme, mai multe perturbări climatice, mai mulți refugiați din cauza climei, mai multe pierderi de productivitate agricolă. Vom avea costuri în dolari și vieți din cauza unei probleme pe care am fi putut să o evităm. Și, în general, cei mai puțin responsabili (de încălzirea globală) vor avea cel mai mult de suferit, ceea ce reprezintă o nedreptate imensă”.