Talibanii controlează Afganistanul după 20 de ani. Cine sunt și cum au ajuns la putere

Talibanii au fost îndepărtați de la putere în Afganistan de către forțele conduse de SUA în 2001, dar gruparea a fost în ofensivă în ultimele luni până a prelua din nou puterea.

Talibanii controlează Afganistanul după 20 de ani. Cine sunt și cum au ajuns la putere

Gruparea a intrat în discuții directe cu SUA în 2018 și, în februarie 2020, cele două părți au încheiat un acord de pace la Doha prin care SUA se angaja să se retragă și talibanii să prevină atacurile asupra forțelor SUA.

Printre alte promisiuni se numărau nepermiterea al-Qaeda sau a altor militanți să opereze în zonele pe care le controlau talibanii și continuarea negocierilor de pace naționale. Dar în anul care a urmat, talibanii au continuat să vizeze forțele de securitate afgane și civilii și au avansat rapid în toată țara.

Ascensiunea la putere

Talibanii, sau „studenții” în limba paștu, au apărut la începutul anilor 1990 în nordul Pakistanului după retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Se crede că mișcarea predominant paștună a apărut pentru prima dată în seminariile religioase – majoritatea plătite din bani din Arabia Saudită – care predicau o formă dură a islamului sunnit.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Promisiunile făcute de talibani – în zonele paștune care se întind în Pakistan și Afganistan – a fost aceea de a restabili pacea și securitatea și de a aplica propria versiune austeră a Shariei, sau a legii islamice, odată la putere.

Din sud-vestul Afganistanului, talibanii și-au extins rapid influența. În septembrie 1995 au capturat provincia Herat, la granița cu Iranul, și exact un an mai târziu au capturat capitala afgană, Kabul, răsturnând regimul președintelui Burhanuddin Rabbani – unul dintre părinții fondatori ai mujahedinilor afgani care au rezistat ocupației sovietice.

Până în 1998, talibanii dețineau controlul asupra a aproape 90% din Afganistan.

Afganii, obosiți de excesele mujahedinilor și luptele interne după ce sovieticii au fost alungați, au întâmpinat în general talibanii cu brațele deschise când au apărut pentru prima dată pe scenă. Popularitatea lor timpurie s-a datorat în mare măsură succesului lor de a elimina corupția, de a reduce infracționalitatea și de a face drumurile și zonele aflate sub controlul lor sigure pentru ca comerțul să înflorească.

Dar talibanii au introdus sau au susținut și pedepse în conformitate cu interpretarea lor strictă a legii Sharia – cum ar fi execuțiile publice ale criminalilor condamnați și adulterilor și amputări pentru cei găsiți vinovați de furt.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Bărbaților li se cerea să-și lase barbă, iar femeile trebuiau să poarte o burka care să le acopere complet,.

Talibanii au interzis, de asemenea, televiziunea, muzica și cinematograful și a dezaprobat accesul fetelor începând cu vârsta de 10 ani la educație. Aceștia au fost acuzați abuzuri contra mai multor drepturi ale omului și abuzuri culturale.

Un exemplu notoriu a fost în 2001, când talibanii au continuat distrugerea celebrelor statui ale lui Buddha Bamiyan din centrul Afganistanului, în ciuda indignării internaționale.

Pakistanul neagă contribuția la ridicarea talibanilor

Pakistanul a negat în repetate rânduri că ar fi fost arhitectul acțiunii talibane, dar nu există nicio îndoială că mulți afgani care s-au alăturat inițial mișcării au fost educați în madrasele (școlile religioase) din Pakistan.

Pakistanul a fost, de asemenea, una dintre singurele trei țări, alături de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU), care au recunoscut talibanii când erau la putere în Afganistan. A fost, de asemenea, ultima țară care a rupt legăturile diplomatice cu gruparea talibană.

La un moment dat, talibanii au amenințat că vor destabiliza Pakistanul din zonele pe care le controlau în nord-vest. Unul dintre cele mai cunoscute și condamnate la nivel internațional dintre toate atacurile talibane pakistaneze a avut loc în octombrie 2012, când eleva Malala Yousafzai a fost împușcată în drum spre casă, în orașul Mingora.

O ofensivă militară majoră, doi ani mai târziu, în urma masacrului școlar din Peshawar, a redus însă foarte mult influența grupului în Pakistan. Cel puțin trei figuri cheie ale talibanilor pakistanezi au fost uciși în atacuri cu drone americane în 2013, inclusiv liderul grupului, Hakimullah Mehsud.

Sanctuarul al-Qaeda

Atenția lumii a fost atrasă de talibanii din Afganistan în urma atacurilor din 11 septembrie 2001 asupra clădirilor World Trade Center din New York. Talibanii au fost acuzați că au oferit un sanctuar pentru primii suspecți, Osama Bin Laden și mișcarea sa al-Qaeda.

La 7 octombrie 2001, o coaliție militară condusă de SUA a lansat atacuri în Afganistan, iar în prima săptămână a lunii decembrie regimul taliban se prăbușise. Liderul grupului de atunci, Mollahul Mohammad Omar, și alte personalități de rang înalt, inclusiv Bin Laden, au evitat capturarea în ciuda uneia dintre cele mai mari vânători de oameni din lume.

Se pare că mulți lideri talibani de rang înalt s-au refugiat în orașul pakistanez Quetta, de unde i-au îndrumat pe talibani. Dar existența a ceea ce a fost supranumit „Quetta Shura” a fost negată de Islamabad.

În ciuda unui număr tot mai mare de trupe străine, talibanii și-au recăpătat treptat și apoi și-au extins influența în Afganistan, ceea ce a făcut ca zone întinse ale țării să devină nesigure, iar violența din țară să revină la niveluri nemaivăzute din 2001.

Au existat numeroase atacuri talibane asupra Kabulului și, în septembrie 2012, grupul a efectuat un raid de amploare asupra bazei NATO Camp Bastion.

Speranțe pentru negocierea păcii

În 2013 au apărut speranțele unei păci în momentul în care talibanii și-au anunțat planurile de a deschide un birou în Qatar. Dar neîncrederea din toate părțile a rămas mare și violențele au continuat.

În august 2015, talibanii au recunoscut că au ascuns moartea Mollahului Omar – se pare că a avut probleme de sănătate la un spital din Pakistan – mai bine de doi ani. Luna următoare, grupul a declarat că a lăsat deoparte săptămâni de lupte și s-a adunat în jurul unui nou lider în persoana Mollahului Mansour, care fusese adjunct al Mollahului Omar.

În același timp, talibanii au preluat controlul asupra unei capitale de provincie pentru prima dată de la înfrângerea lor în 2001, preluând controlul asupra orașului Kunduz, important din punct de vedere strategic.

Mollahul Mansour a fost ucis într-un atac cu drone din SUA în mai 2016 și înlocuit de adjunctul său Mawlawi Hibatullah Akhundzada, care rămâne în controlul grupului.

Numărătoarea inversă până la retragere

În anul care a urmat acordului de pace dintre SUA și talibani din februarie 2020 – care a fost punctul culminant al unei lungi perioade de discuții directe – talibanii au părut să-și schimbe tactica de la atacuri complexe în orașe și avanposturi militare la un val de asasinate țintite care au terorizat civili afgani.

Țintele – jurnaliști, judecători, activiști pentru pace, femei în poziții de putere – păreau să sugereze că talibanii nu și-au schimbat ideologia extremistă, ci doar strategia.

În ciuda îngrijorărilor grave ale oficialităților afgane cu privire la vulnerabilitatea guvernului față de talibani fără sprijin internațional, noul președinte american, Joe Biden, a anunțat în aprilie 2021 că toate forțele americane vor părăsi țara până la 11 septembrie – la două decenii de la ziua atacurilor de la World Trade Center.

După ce au supraviețuit unei superputeri trecând prin două decenii de război, talibanii au început să ocupe zone întinse de teritoriu, amenințând că vor răsturna încă o dată guvernul de la Kabul în urma retragerii unei puteri străine.

Se crede că grupul este acum mai numeros decât în orice moment de când au fost îndepărtați de la putere în 2001 – cu până la 85.000 de luptători cu normă întreagă, conform estimărilor recente ale NATO.

Avansul a fost mai rapid decât se temuseră mulți. Generalul Austin Miller, comandantul misiunii conduse de SUA în Afganistan, a avertizat în iunie că țara ar putea fi pe un drum spre un război civil haotic, pe care l-a numit „o preocupare pentru lume”.

Cu toate acestea, în multe cazuri, talibanii au reușit să preia marile orașe fără luptă, deoarece forțele guvernamentale s-au predat pentru a evita victimele civile.

O evaluare americană de informații din aceeași lună a concluzionat că guvernul afgan ar putea cădea în șase luni de la plecarea militară americană.

Talibanii admit posibila revenire a amputărilor, lapidărilor și execuțiilor

Amputările, lapidările și execuțiile criminalilor ar putea reveni în Afganistan după preluarea puterii de către talibani, a admis un purtător de cuvânt al organizației.

Gruparea islamistă militantă a insistat că va proteja drepturile femeilor, mass-mediei și ale diplomaților, însă, întrebat despre pedepsirea violentă a infractorilor – un semn distinctiv al stăpânirii brutale a talibanilor din anii ’90 – un purtător de cuvânt a spus: „Acest lucru depinde de adepții religioși și de instanțe. Ei vor decide despre pedeapsă”, relatează The independent.

„Nu pot spune acum. Depinde de instanțe, judecători și legi. Asigurăm oamenii, în special în orașul Kabul, că proprietățile lor, viața lor sunt în siguranță”, a spus purtătorul de cuvânt Suhail Shaheen într-un interviu pentru BBC.

„Conducerea noastră a instruit forțele noastre să rămână la porțile Kabulului, nu să intre în oraș. Așteptăm un transfer pașnic de putere”, a mai spus el, adăugând că talibanii se așteaptă ca acest lucru să se întâmple foarte curând.

Regimul taliban a devenit notoriu pentru pedepse, inclusiv execuții publice pentru criminali condamnați și amputări pentru persoanele găsite vinovate de furt.

Poveștile de groază au apărut deja din zone care au căzut în mâinile insurgenților talibani în ultimele zile.

Luna trecută, luptătorii din grup au intrat în birourile Băncii Azizi din sudul orașului Kandahar și au ordonat să plece nouă femei care lucrează acolo, astfel încât rudele bărbați să le poată lua locul.

Dar, Shaheen a spus în cadrul aceleiași intervenții că femeile „vor avea acces la educație și la muncă” și vor putea să-și părăsească casele fără însoțire masculină.

„Vom respecta drepturile femeilor – politica noastră este ca femeile să aibă acces la educație și la muncă, să poarte hijabul”, a spus el.