News
notix pixel id

Au luptat soldații români degeaba în Afganistan? Analist politic: “Bin Laden ne-a băgat în NATO”

Retragerea trupelor străine din Afganistan a declanșat o dispută în rândul opiniei publice din România: care este beneficiul concret pentru care soldații români și-au pierdut viața în această țară?
16.08.2021 | 16:45
Au luptat soldații români degeaba în Afganistan? Analist politic: “Bin Laden ne-a băgat în NATO”
În cei peste 20 de ani de prezență în Afganistan, România a pierdut 23 de soldați. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Era data de 11 noiembrie 2003, iar sublocotenenții Iosif-Silviu Fogarași și Mihail Anton Samoilă se aflau în transportorul amfibiu blindat, pe terenul arid și neprimitor din Spin Boldak, Afganistan. Însă un atac feroce al talibanilor asupra vehiculului în care se aflau i-a transformat, din nefericire, în primii soldați români decedați în teatrul de operații din țara care a căpătat renumele de “cimitir al imperiilor”.

Asta deși Mihail Anton Samoilă a supraviețuit, inițial, fiind transportat de urgență într-un spital de campanie american din Bagram. Acesta a decedat, însă, doar trei zile mai târziu. Cât despre soldatul bihorean Iosif-Silviu Fogarași, acesta era de altfel un om care visa la viață și despre care soția lui declara, la vremea respectivă, că “îi plăcea riscul și avea spirit de aventură. Abia aștepta să ajungă să vadă cum se va descurca”.

Astfel, pentru soldații români din Afganistan a fost deschis un drum negru, pe care, din păcate, au pășit ulterior și alți camarazi de-ai celor doi militari. Iar acum, în momentul retragerii totale a trupelor străine din această țară, mulți români nu se pot opri să nu se întrebe la ce a folosit, concret, prezența soldaților români în Afganistan.

ADVERTISEMENT

Cei 23 de soldați români au murit ca preț al integrării

Concret, ca urmare a retragerii trupelor străine din Afganistan, în rândul opiniei publice din România, în special în mediul virtual, a început să se vorbească despre faptul că efortul suprem pe care l-au săvârșit soldații românii ar fi fost făcut în zadar.

“Opinia publică nu se pricepe la relații internaționale, nici nu este bine informată, nici nu a urmărit evenimentele”, a declarat, însă, analistul de politică externă Iulian Fota în exclusivitate pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Totodată, acesta a mai făcut o serie de declarații pentru pe marginea prezenței soldaților români în Afganistan, explicând care a fost, concret, rolul militarilor în această țară.

“România s-a dus în Afganistan nu ca să-i salveze pe afgani de o viață rea, România s-a dus în Afganistan din solidaritate pentru a americani și pentru a-și demonstra loialitatea față de alianță și față de obiectivele principale ale NATO. Deci noi ne-am dus în Afganistan, pe românește spus, ca să ne maximizăm șansele de aderare la NATO, lucru care s-a și întâmplat de altfel. Deci acei 23 de soldați români au murit ca preț al integrării, sau dacă vreți integrarea noastră NATO este realizată și pe sacrificiul lor”, a arătat Iulian Fota.

ADVERTISEMENT

Nu în ultimul rând, analistul politic a creionat o imagine de ansamblu cu privire la întregul context euro-atlantic în care s-a aflat România după atentatele de la 11 septembrie 2001.

“Pentru noi Afganistanul a fost o oportunitate, mană cerească. Eu am mai glumit din când în când că Bin Laden ne-a băgat în NATO. Mai în glumă, mai în serios, Bin Laden ne-a băgat în NATO. Fără 11 septembrie și fără criza generată de 11 septembrie, nu știu cum ar fi fost perspectiva noastră de aderare, dar oricum nu era una clară și luminoasă”, a transmis analistul politic.

ADVERTISEMENT

“Să nu punem la îndoială prestația Armatei Române în Afganistan”

Pentru că subiectul preocupă societatea românească, am cerut de asemenea și punctul de vedere al vicepreședintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, Ovidiu Raețchi.

“Prezența Armatei Române în Afganistan a avut un singur obiectiv militar: distrugerea al-Qaeda. Reușind asta, militarii români au făcut lumea mai sigură – inclusiv România”, a declarat acesta, în exclusivitate pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Totodată, acesta a comentat și situația foarte complicată din aceste momente, în care civilii afgani încearcă să fugă în număr cât mai mare din propria lor țară.

“Afganistanul este o lume extrem de complicată, în care lucrurile ar putea fi schimbate în 100 de ani, nu în 20. Iar Occidentul, azi, pe fondul crizei produse de pandemie, nu are resursele necesare pentru a mai rămâne 80 de ani acolo”, a arătat politicianul liberal.

Nu în ultimul rând, Ovidiu Raețchi a oferit un punct de vedere și cu privire la disputa care “aprinde” o parte a societății românești în aceste zile, respectiv cea a beneficiului, efectiv, pe care l-a obținut țara noastră în schimbul sacrificiului suprem săvârșit de cei 23 de soldați.

“Nicio secundă să nu criticăm sau să nu punem la îndoială prestația Armatei Române în Afganistan. Onoare ei pentru ce a făcut acolo, pentru cât curaj a arătat, pentru jertfele asumate”, a mai declarat acesta.

Drumul de la nevoia de bani până la “eroii căzuți la datorie”

În esență, însă, una dintre motivațiile cele mai puternice ale soldaților români ce operează în teatre străine de război, este cea legată de bani. Bani pe care altfel nu i-ar putea produce într-o țară unde oamenii iau în continuare calea străinătății pentru a asigura un trai decent pentru ei și pentru familiile lor.

Cât despre cei doi soldați bihoreni care au deschis șirul de victime din rândul soldaților români, acestora le-au urmat nu mai puțin de 21 de soldați, oameni care nu făceau altceva decât să-și servească țara într-un moment complicat al istoriei.

Oameni ca noi toți ceilalți, care au lăsat goluri de neumplut în familiile lor și care au ajuns simple nume în registre, nume pe care oficialii le-au decorat post-mortem și pe care le-au declarat ca fiind “eroi căzuți la datorie”. Cuvinte mari, dar care nu au încălzit și nu încălzesc cu nimic pe membrii familiilor acestora, tot așa cum nici compensațiile în bani primite ulterior nu le încălzesc cu nimic.

Cine sunt soldații români care au pierit în Afganistan

Astfel, celor doi soldați care au deschis lista nefericită a soldaților români căzuți în Afganistan, li se mai adaugă următorii:

  • Sergentul Narcis Șonei, din Tecuci, în vârstă de numai 27 de ani, decedat într-o misiune de patrulare în provincia Kandahar și avansat sublocotenent post-mortem
  • Caporalul Ionel Gheorghiță Drăgușanu din batalionul 341 Infanterie “Rechinii Albi”, decedat în momentul în care transportorul blindat în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. A fost avansat la gradul de sublocotenent post-mortem
  • Sergentul major Aurel Marcu, șef de echipă anti-blindate, plecat într-o misiune de intervenție în sprijinul sprijinul soldaților americani, de asemenea decedat în momentul în care vehiculul său a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat
  • Fruntașul Ionuț Cosmin Sandu, decedat în momentul când Humvee-ul în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat în provincia Zabul. Acesta avea 29 de ani și doi copii
  • Fruntașul Claudius Marius Covrig, antrenat în Legiunea Străină, decedat în urma unui atac cu grenade al talibanilor în momentul când soldatul se afla într-o patrulare pe autostrada Qalat-Kabul
  • Sergentul major Dragoș Traian Alexandrescu, aflat în misiune de patrulare tot pe autostrada A1 Qalat – Kabul, decedat în urma rulării transportorului amfibiu blindat peste un dispozitiv explozibil improvizat. Acesta a lăsat în urmă doi copii
  • Sergentul major Claudiu Chira, în vârstă de 30 de ani, militar din batalionul 21 Vânători de munte, decedat în momentul unei misiuni de patrulare pe aceeași fatidică autostradă Qalat-Kabul
  • Căpitanul Tiberius Marcel Petre, aflat în misiune pentru sprijinul unei subunități aliate, decedat în timpul unui schimb de focuri la sud-vest de Kabul
  • Căpitanul Iuliu-Vasile Unguraș, în vârstă de 32 de ani, decedat la 20 de kilometri nord-vest de Qalat, în momentul în care vehiculul în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat
  • Sergentul major Florin Bădiceanu, în vârstă de 31 de ani, tată al unui copil, decedat în provincia Zabul în momentul în care vehiculul blindat în care se afla a rulat pe deasupra unui dispozitiv explozibil improvizat
  • Sergentul major Sandu Valerică Leu, în vârstă de 31 de ani, din Brașov, tată al unui băiat. Acesta a decedat în timpul unei misiuni de securizare a unei căi de acces, moment în care a declanșat explozia unei mine antipersonal
  • Sergentul Dan Ciobotaru și caporalul Paul Caracudă, decedați în același vehicul în momentul în care Humvee-ul în care se aflau a fost atins de suflul unui dispozitiv explozibil acționat de la distanță
  • Sergentul major Marius Florin Sfecheș și soldatul Cristian Petru Filip, cei doi militari bistrițeni decedați simultan în momentul în care vehiculul în care se aflau a acționat un dispozitiv explozibil improvizat
  • Sublocotenenții Constantin Laurențiu Lixandru și Cătălin Ionel Marinescu, în vârstă de 30, respectiv 28 de ani, decedați într-o misiune de cercetare terestră a unui obiectiv în provincia Zabul
  • Plutonierul Ion-Lucian Leuștean, în vârstă de 25 de ani, rănit grav în urma exploziei unui dispozitiv explozibil improvizat. Acesta a fost transferat inițial cu succes în Germania, apoi la Spitalul Militar din București, unde a decedat
  • Soldații Vasile Popa și Adrian Postelnicu, în vârstă de 28, respectiv 34 de ani, decedați în urma exploziei unui dispozitiv explozibil improvizat
  • Sublocotenentul Claudiu Constantin Vulpoiu, în vârstă de 35 de ani, tată al unui copil, decedat în urma unui atentat sinucigaș în provincia Zabul
  • Caporalul Ciprian-Ștefan Polschi, în vârstă de 38 de ani, tatăl a doi copii, decedat în urma exploziei unei mașini-capcană din apropierea zonei Green Village din Kabul

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 865. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri