Țara care are prima navă portdrone din lume. În ce condiții aceste arme produc efecte în războiul din Ucraina

În timp ce Ucraina se pregătește pentru o ofensivă așteptată în primăvară sau în vară, armele cheie din țările occidentale consolidează forțele armate ale Kievului.

Printre mașinile de război care se așteaptă să aibă un impact major pe câmpul de luptă se numără tancurile Leopard și alte vehicule blindate din Occident. Ceea ce nu mai apare pe prima pagină astăzi sunt mult discutatele drone pentru Ucraina. Acesta este un contrast major față de primele zile ale războiului, când dronele ucrainene erau eroi ai efortului de război.

Limitele dronelor în teatre de război

De partea rusă, recursul la dronele kamikaze de fabricație iraniană a părut, de asemenea, să aibă randamente din ce în ce mai mici pentru Moscova. Războiul din Ucraina ilustrează acum limitele unui viitor dominat de drone pe câmpul de luptă.

În urmă cu câțiva ani, înfrângerea forțelor armene de către Azerbaidjan în confruntările din sudul Caucazului a dus la o discuție despre posibilitatea ca vehiculele aeriene fără pilot, cu rachete sau care acționează ca drone de tip kamikaze, să pună capăt rolului tancurilor grele și costisitoare pe câmpul de luptă.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Vedem acum în Ucraina că există limitări în ceea ce pot face dronele, mai ales atunci când acestea nu sunt desfășurate în număr mare. Pentru a înțelege rolul dronelor pe câmpul de luptă, merită să facem o scurtă distincție între numărul mare de aparate numite de obicei “drone”.

Există o multitudine de sisteme fără pilot la bord care sunt desfășurate în prezent de armatele moderne. Printre acestea, noile tipuri de nave fără pilot care sunt studiate de forțele americane din Golful Persic. De la ambarcațiuni nimci până la plăci cu vele de înaltă tehnologie, care pot oferi marinei militare ”ochi” pe mare, mai eficient decât ar putea face un echipaj dintr-o navă de patrulare.

Există, de asemenea, diferite tipuri de drone de mici dimensiuni, cum ar fi Raven, care este lansată în același mod în care o persoană ar putea lansa un avion de hârtie. Raven cântărește în jur de 1,5 kg și poate zbura timp de până la 90 de minute. Forțele americane care efectuau un exercițiu în condițiile dure din Alaska au folosit recent aceste drone pentru recunoaștere.

În vârful ”lanțului trofic” al dronelor se află dronele mari, precum Global Hawk sau Reaper, o dronă de supraveghere și, respectiv, o dronă armată. Cele două și predecesorul lor, Predator, și-au câștigat faima în timpul războiului global împotriva terorismului, condus de SUA.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Dar ce s-a întâmplat cu aceste tipuri de drone acum, că lumea trece din nou la războaie convenționale, cum ar fi cel din Ucraina? Adevărul este că aceste drone nu pot supraviețui apărărilor aeriene moderne, așa cum a fost ilustrat atunci când Iranul a doborât o Global Hawk în valoare de 200 de milioane de dolari, în 2020.

Bune doar în număr mare?

Când Rusia a invadat Ucraina, ucrainenii au reușit să reziste inițial cu ajutorul dronelor Bayraktar pe care le achiziționaseră din Turcia. The New Yorker a afirmat chiar că aceste drone au “schimbat natura războiului”. Drona respectivă poate transporta rachete de mici dimensiuni. Cu toate acestea, după un an de război, se pare că majoritatea Bayraktar-urilor ucrainene au fost pierdute în lupte sau din cauza uzurii. Bayraktar  nu poate schimba natura războiului dacă nu mai zboară în număr mare, notează The Spectator.

Aici intervine problema dronelor în războiul modern. Țări precum Ucraina au nevoie de un număr mare de drone. Și au nevoie de ele la toate nivelurile, de la drone mici pentru plutoanele de infanterie, până la drone mai mari și înarmate care pot acționa ca un fel de forță aeriană instantanee.

Cu toate acestea, având doar puține sisteme și de un singur tip nu va asigura superioritatea aeriană și nici nu va permite dronelor să aibă un impact semnificativ. Videoclipuri recente arată cum ucrainenii utilizează diverse metode ingenioase pentru a continua să folosească dronele pe care probabil le fabrică pe plan local.

Printre acestea se numără drone de mici dimensiuni care pot lansa muniții asupra unităților rusești și altele care efectuează supraveghere. Pe o linie de front lungă, acest lucru poate fi eficient pentru a hărțui un inamic, dar nu aduce ceva nou în război pe care artileria sau alte arme nu l-au făcut în trecut.

Rusia a invadat Ucraina cu un stoc marginal de drone. În ultimul an, a folosit drone kamikaze iraniene – arme relativ simpliste, dar letale. Dar care nu sunt cu mult mai avansate decât cele pe care le foloseau germanii împotriva Londrei când lansau rachetele V-1 și V-2 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Practic, Rusia folosește dronele iraniene pentru a teroriza civilii, dar aceasta nu este o tehnologie care să câștige războaie. În timp ce lumea urmărește Ucraina și încearcă să învețe lecțiile primului mare război convențional al secolului XXI, rolul dronelor în război poate fi reevaluat.

Integrarea în rețele digitale

Conflictul din Ucraina nu este același tip de conflict care s-ar putea dezvolta între armate moderne în Pacific, așa cum vedem în cazul amenințărilor Chinei la adresa Taiwanului. Dronele joacă un rol din ce în ce mai important, în special prin integrarea lor în rețelele digitale de înaltă tehnologie pe care le folosesc acum armatele. Ceea ce înseamnă că dronele pot fi utilizate la toate nivelurile câmpului de luptă modern, de la submarine la nave, la roboți tereștri și vehicule aeriene, absorbind date și transportând arme.

În unele cazuri, dronele sunt consumabile și pot salva vieți care s-ar afla în pericol altminteri în misiuni  de zbor periculoase sau la treceri prin câmpuri minate. Ar fi înțelept ca armatele să se uite la Ucraina și să trimită mai multe drone la Kiev pentru a vedea ce funcționează și ce mai are nevoie de mult mai multe ajustări înainte de a fi utilizate pe câmpul de luptă hi-tech al viitorului.

Asul din mâneca lui Erdogan

Marina turcă intră oficial în posesia navei portdrone TCG Anadolu. Inițial, intențiile Ministerului turc al Apărării au fost clare: nava de asalt amfibiu TCG Anadolu, proiectată după modelul clasei Juan Carlos 1 al constructorului naval spaniol Navantia, trebuia să poată transporta până la zece avioane de luptă-bombardament F-35B “Lightning II” cu decolare scurtă și aterizare verticală (STOVL) și 12 elicoptere.

Intrarea în serviciu așteptată era în 2021. Cu toate acestea, Turcia a fost nevoită să își revizuiască planurile pe parcurs, după ce a fost exclusă din programul F-35 de către administrația președintelui Trump din cauza achiziționării sistemelor de apărare aeriană S400 din Rusia.

Astfel, în 2020, Ismail Demir, șeful industriilor de apărare din Turcia, a lansat ideea de a face din TCG Anadolu un ”portavion cu drone”, o navă portdrone altfel spus. “Credem că drone de diferite dimensiuni, capabile să decoleze și să aterizeze (pe o navă) și cu capacitatea de a lovi dacă este necesar, ar trebui să fie desfășurate pe TCG Anadolu”, a declarat Demir presei.

Apoi, câteva luni mai târziu, directorul general al producătorului de drone Bayraktar, Haluk Bayraktar, a confirmat această orientare pentru o navă portdrone. Și a menționat proiectul de a dezvolta, în mai puțin de un an, TB-3, adică o versiune navală a dronei sale tactice Baykar TB2.

Apoi, în iulie 2021, el a dezvăluit programul MIUS, care urma să ia atunci forma unei drone de luptă (UCAV) cu propulsie cu reacție, capabilă să opereze de pe TCG Anadolu. De atunci, un prototip al acestei aeronave, numit “Kızılelma”, a efectuat primul său zbor, potrivit Opex 360.

Multiplicator de putere pentru Turcia

“O vom lansa de pe TCG Anadolu fără ajutorul unei catapulte. Va putea ateriza pe navă cu ajutorul unor fire de oprire și a unui cârlig”, a declarat Bayraktar în decembrie 2022. Această dronă de luptă nu este încă operațională dar a fost fotografiată, împreună cu o TB-3 și elicoptere, pe puntea navei TCG Anadolu, cu puțin timp înainte de predarea sa oficială către Marina turcă, la 10 aprilie.

Predarea a avut loc în cadrul unei ceremonii la care a participat președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Cu această ocazie, au fost dezvăluite și trei noi fregate din clasa “MILGEM”. “TCG Anadolu este o platformă specială, care are capacitatea de a crea un impact mult dincolo de apele teritoriale ale țării. Ea reprezintă transformarea geopolitică a Forțelor Armate Turce (TSK), în timp ce lumea se îndreaptă rapid spre un al doilea Război Rece”, a comentat ziarul turc Sabah.

Nava “va fi un multiplicator de putere important pentru Marina turcă, în special cu dronele sale”, a adăugat agenția de presă Anadolu. În plus față de drone, există, de asemenea, planuri de dezvoltare a unei versiuni navale a avionului de atac ușor Hürjet, care este dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. Acest lucru nu va fi lipsit de provocări semnificative.

În plus, cu un deplasament de 27.000 de tone, o lungime de 231 de metri și o lățime de 32 de metri, TCG Anadolu va putea, de asemenea, să desfășoare, datorită celor patru nave de debarcare (LCAC/LCM) , echivalentul unui batalion – fără sprijin logistic – în timpul unei eventuale operațiuni amfibii. De asemenea, va putea fi solicitată pentru misiuni de asistență umanitară, cu spitalul său îmbarcat.