Război în Ucraina, ziua 269. Premierul britanic, vizită la Kiev. Acord între Rusia și Iran pentru producția de drone

Potrivit Washington Post, Rusia ar putea începe în câteva luni producția de drone de concepție iraniană, refăcându-și stocul diminuat din cauza războiului ce se prelungește.

Citând informații consultate de Statele Unite și de alte agenții de securitate occidentale, raportul a afirmat că detaliile acordului au fost finalizate în ultimele săptămâni. În câteva luni, se spune în raport, producția ar putea începe, ceea ce ar spori semnificativ stocul de drone de atac al Moscovei – o componentă vitală în bombardamentele sale asupra Ucrainei.

Raportul citează un oficial familiarizat cu acordul, care a declarat că efortul de a produce aceste drone în Rusia “se mișcă rapid și are mult avânt”. Din august, peste 400 de astfel de drone produse în Iran au fost folosite de Moscova în atacurile asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile vitale.

Acordul de a produce la nivel local drone de concepție iraniană ar fi un avantaj pentru ambele țări; Moscova are puține muniții, pe măsură ce războiul se prelungește, iar Iranul ar culege beneficiile economice și politice.

Sursele au adăugat că, în afară de beneficiile monetare evidente și de legăturile cu o putere mondială, nu se știe exact ce urmărește Iranul în schimb. Printre posibilități se numără asistența în ceea ce privește programul nuclear al Republicii Islamice.

O întrebare-cheie, susțin experţii în armament, este dacă Rusia poate achiziţiona sau fabrica tipurile de sisteme electronice şi optice care permit dronelor iraniene să efectueze cu succes lovituri de precizie pe distanţe lungi, în condițiile în care sancţiunile economice impuse Iranului şi Rusiei au restricţionat sever vânzarea de tehnologie sensibilă către ambele ţări.

„Iranul şi Rusia pot să mintă lumea, dar nu pot ascunde faptele: Teheranul ajută la uciderea civililor ucraineni prin furnizarea de arme şi asistă Rusia în operaţiunile sale. Este un alt semn al izolării în care se află atât Iranul, cât şi Rusia”, a declarat pentru „The Washington Post” purtătoarea de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, Adrienne Watson.

Numit oficial premier al Marii Britanii la finele lunii octombrie, Rishi Sunak a efectuat sâmbătă, 19 noiembrie, prima sa vizită oficială în Ucraina.

Sunak a fost primit la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Este prima dată când cei doi lideri s-au întâlnit de când Sunak a devenit prim-ministru.

Într-o postare pe Telegram, Zelenski a distribuit un videoclip cu sosirea premierului și a spus: ”Din primele zile de război, Ucraina și Regatul Unit au fost cei mai puternici aliați.

🧐Le Premier ministre britannique #Sunak arrive à #Kiev #RoyaumeUni #Zelenski #meeting @YvesPDB @BugaultV #Ukraine pic.twitter.com/uxO06pj4pN

— Didier (@LetItShine69) November 19, 2022

În timpul întâlnirii de astăzi, am discutat cele mai importante probleme atât pentru țările noastre, cât și pentru securitatea globală.

Împreună suntem mai puternici și vom obține rezultatele dorite”.

Varșovia l-a declarat persona non grata pe Serghei Lavrov, șeful diplomației de la Moscova.

Prin urmare, acesta nu poate participa la reuniunea celor 57 de miniştri de externe din OSCE, eveniment care va avea loc pe 1 şi 2 decembrie la Lodz, în centrul Poloniei.

Rusia a reacționat rapid față de această măsură a polonezilor. Kremlinul a numit decizia ”provocatoare”.

”Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent”, a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat, scrie Agerpres.

”Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”, se mai arată în reacția Moscovei.

În următoarea perioadă, Kievul s-ar putea confrunta cu pene majore în alimentarea cu energie electrică din cauza avariilor masive provocate sistemului energetic al Ucrainei de atacurile rusești.

În paralel, șeful celei mai mari firme private de energie din Ucraina a recomandat cetățenilor să părăsească țara pentru a ajuta la economisirea energiei.

Într-un interviu acordat BBC și preluat de The Guardian, Maxim Timchenko, directorul executiv al companiei de energie DTEK, a declarat că sistemul de electricitate al Ucrainei devine mai puțin fiabil cu fiecare atac rus.

Reducerea consumului de energie electrică este cheia menținerii acestuia în funcțiune, a spus Timchenko.

”Dacă pot găsi un loc alternativ de cazare pentru încă trei sau patru luni, acest lucru va fi de mare ajutor sistemului”, a precizat oficialul DTEK

El a spus că cetățenii ar trebui să considere părăsirea țării ca pe o modalitate de a ajuta Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei.

”Dacă veți consuma mai puțin, atunci spitalele cu soldați răniți vor avea alimentarea cu energie garantată. Consumând mai puțin sau plecând, veți ajuta la salvarea de vieți”, a adăugat Timchenko.

Din 24 februarie până în prezent, peste 430 de copii ucraineni au căzute victime invaziei declanșate de trupele lui Vladimir Putin.

Mai exact, conform Biroului procurorului general al Ucrainei, 437 de copii din statul vecin au fost uciși în invazia declanșată de Rusia. Alți aproape 1.000 au fost răniți.

At least 437 Ukrainian children have been killed as a result of Russia’s invasion, Ukraine’s Prosecutor General’s office said on Saturday.#Ukraine | #Russia | #UkraineRussiaWar https://t.co/zkAqwNilOV

— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) November 19, 2022

Optimism la Kiev în privința conflictului cu Rusia. Volodimir Havrylov, general-maior în retragere, vice-ministrul apărării din Ucraina, este de părere că forțele militare ale țării sale vor ajunge în Crimeea în următoarea perioadă.

În ceea ce privește finalul războiului, același Havrylov spune că acest lucru ar putea avea loc chiar în primăvară.

Oficialul militar a precizat că țara sa nu se va opri din luptă până la victorie și a luat în calcul chiar și posibilitatea unui atac nuclear rusesc.

”Da, ar fi o dramă (n.r. un atac nuclear) pentru toată lumea. Dumnezeu știe ce va fi, dar un atac nuclear tactic nu este o amenințare care să ne oprească să… continuăm războiul nostru”, a spus Havrylov pentru Sky News.

La fel ca Volodimir Zelenski, și maiorul în retragere spune că eventuale negocieri de pace cu Moscova vor avea loc numai după ce trupele rusești vor fi gata să părăsească fiecare centimetru din Ucraina, inclusiv peninsula Crimeea.

”Există o decizie în interiorul societății din Ucraina că mergem până la capăt”, a declarat Havrylov.

Capitala Kiev, zona din jurul portului Odesa de la Marea Neagră și multe alte regiuni ucrainene se confruntă cu o criză a furnizării energiei electrice, în urma atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat, în cel mai recent discurs adresat națiunii, că ”situația cu sursele de energie este dificilă în 17 regiuni și în Capitală.

Lucrurile sunt foarte dificile în regiunea Kiev și orașul Kiev, regiunea Odesa și, de asemenea, Vinniția și Ternopil (zonele din vestul și sud-vestul Ucrainei)”, scrie The Guardian.

Anterior, prim-ministrul Denis Shmyhal anunțase că atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au paralizat jumătate din sistemul energetic al țării.