Țara unde fetele nu mai au voie să meargă decât la școli religioase. “Am vrut să fiu inginer. Nu îmi voi putea atinge visul”

Fetele afgane se îndreaptă spre madrasa (școala religioasă) după ce talibanii le-au interzis accesul la educația secundară și terțiară. Multe dintre școlile religioase spun că numărul elevilor a crescut semnificativ, iar în unele cazuri chiar s-a dublat.

Alungate din școlile formale, fetele mai pot învăța doar în cele religioase

Într-o sală de clasă răcoroasă din provincia Kandahar din sudul Afganistanului, locul de naștere al mișcării talibane, adolescentele studiază texte islamice în timp ce vocea unui învățător de sex masculin se aude dintr-un difuzor difuzor. Elevele trimit pe rând întrebări prin e-mail învățătorului de pe laptopul clasei, la madrasa pentru fete Taalum-ul-Islam, unde profesorilor bărbați le este interzis să audă personal vocile studentelor.

Numărul elevilor de la instituția din orașul Kandahar s-a dublat, ajungând la aproximativ 400 în ultimul an, ca urmare a deciziei administrației talibane de a interzice accesul fetelor și al femeilor la majoritatea liceelor și universităților laice, potrivit membrilor personalului care au permis accesul Reuters la madrasa în decembrie.

Alte școli religioase feminine din Afganistan au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative ale numărului de înscrieri, a aflat publicația în urma vizitelor la patru madrasa – două în Kandahar și două în capitala Kabul – și a interviurilor cu peste 30 de eleve, părinți, profesori și oficiali din 10 provincii din întreaga țară.

Digi24.ro

O fetiță le-a spus părinților că are un monstru în cameră, dar ei nu au luat-o în seamă. Ce au descoperit după i-a șocat: „Un coșmar”

“Din cauza închiderii școlilor, numărul elevilor a crescut cu aproximativ 40%”, a declarat Mansour Muslim, care conduce o madrasa destinată în principal adolescentelor din nordul Kabulului. “Acum avem în jur de 150 de elevi.”

Una dintre elevele școlii, Mursal, în vârstă de 17 ani, a declarat că s-a înscris în urmă cu trei luni. Deși a salutat educația religioasă, ea a spus că a găsit situația ei limitativă.

“Vreau să-mi termin școala”, a spus Mursal, ai cărei părinți au cerut ca numele ei de familie să nu fie dezvăluit pentru a-i proteja intimitatea. “Am vrut să fiu medic în viitor, dar acum cred că este imposibil. Dacă vii la o madrasa, poți fi doar profesor.”

Talibanii au recâștigat puterea în august 2021, după retragerea bruscă a forțelor conduse de SUA. Noul guvern are obiectivul declarat de a construi o societate islamică bazată pe legea sharia, după 20 de ani de guvernare relativ liberală susținută de Occident.

Digisport.ro

”Tatăl meu `a explodat`!” A spus totul după 7 ani: ”Eram minoră și e o infracțiune”. Cu ce se ocupă tânăra

Talibanii susțin că ar putea introduce și materii seculare în programele madraselor

Abdul Maten Qanee, purtătorul de cuvânt al Ministerului Informațiilor, a declarat că guvernul nu se opune ca fetele să aibă acces la educație secundară și terțiară. El a spus că există totuși mai multe aspecte care trebuie depășite, inclusiv problema unor instituții mixte, fetele care nu respectă anumite interpretări ale vestimentației islamice și fetele care nu sunt însoțite de tutori de sex masculin.

“Ne-am luptat timp de 20 de ani pentru ideologia și valorile noastre”, a spus el. “Nu suntem împotriva educației, vrem doar ca regulile să fie respectate și implementate, iar cultura, tradițiile și valorile afganilor să fie luate în considerare. Vrem ca femeile să aibă o educație modernă, societatea are nevoie de acest lucru”, a mai spus el.

Qanee a declarat că madrasele sunt deschise pentru fete de toate vârstele. El a adăugat că o comisie guvernamentală analizează posibilitatea de a adăuga materii seculare în madrasa, alături de studiul religiei, o schimbare care nu a fost raportată anterior. El nu a oferit mai multe detalii despre activitatea comisiei.

Educația femeilor se află în centrul conflictului dintre administrația talibană și Occident. Nicio națiune străină nu recunoaște în mod oficial administrația, iar Washingtonul citează drepturile femeilor ca fiind un obstacol major în calea normalizării legăturilor și a deblocării fondurilor atât de necesare.

Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze direct cu privire la frecventarea madraselor de către fete. Un purtător de cuvânt, referindu-se la restricțiile școlare, a declarat că educația este un drept al omului recunoscut la nivel internațional și este esențială pentru creșterea economică a Afganistanului.

Ambiții imposibil de realizat

Creșterea numărului de fete, în principal adolescente, care se înscriu la școli religioase, o tendință a cărei amploare nu a fost detaliată anterior, răspunde adesea unei nevoi de învățare, de prietenii și de un motiv pentru a ieși din casă, potrivit persoanelor intervievate de Reuters.

Cu toate acestea, unele eleve spun că aceste instituții, care sunt dedicate studiului Coranului și textelor islamice, nu le vor ajuta să-și îndeplinească ambițiile.

Madrasele, care fac parte din viața afgană de secole, nu oferă, de obicei, învățământul secundar și terțiar laic, necesar pentru a urma cariere precum dreptul, medicina, ingineria și jurnalismul – tipul de educație care este încă disponibil pentru băieții afgani.

“M-am alăturat madrasei pentru că acasă nu puteam studia, iar școlile noastre sunt închise, așa că am venit să învăț Coranul”, a declarat Mahtab, o elevă de 15 ani la madrasa Mansour Muslim din Kabul. “Am vrut să fiu inginer în viitor. Nu cred că îmi voi putea atinge visul.”

Marzia Noorzai, o activistă pentru drepturile femeilor în vârstă de 40 de ani din provincia Farah din sud-vestul țării, a declarat că nepoatele ei, care ar fi absolvit liceul anul trecut, frecventează acum zilnic o madrasa locală. “Doar pentru a le ține ocupate”, a spus ea. “Pentru că erau deprimate.”

Alți elevi și profesori au declarat că educația islamică a jucat un rol important în viața lor, deși sperau să poată studia și materii laice.

O profesoară în vârstă de 20 de ani de la madrasa Taalum-ul-Islam a declarat că educația religioasă i-a dat un sentiment de fericire și pace. “Islamul ne oferă drepturi ca femei”, a adăugat ea. “Vreau aceste drepturi, nu ideea de drepturi ale femeilor (occidentale).”

Întrebat despre tendința ca fetele să frecventeze în număr mai mare școlile religioase după interzicerea școlii, oficialul taliban Qanee a declarat că numărul madraselor s-a extins sub guvernul anterior și va continua să se extindă sub talibani, deoarece Afganistanul este o țară islamică. El nu a oferit detalii cu privire la planurile guvernului pentru școlile religioase.

Guvernul anterior, susținut de străini, a declarat în ianuarie 2021 că a înregistrat aproximativ 5.000 de madrasa la nivel național, cu un număr total de aproximativ 380.000 de elevi, dintre care aproximativ 55.000 erau femei. Aproximativ o cincime din școlile înregistrate erau operate de stat, a declarat acesta, adăugând că este probabil să existe mult mai multe instituții neînregistrate.

Opțiunile pentru educația fetelor se evaporă

Viața s-a schimbat pentru multe fete și femei. Administrația talibană a interzis accesul fetelor la majoritatea liceelor în martie anul trecut, iar în decembrie la universități. La câteva zile după decizia privind universitățile, talibanii au interzis majorității femeilor afgane să lucreze pentru ONG-uri, lăsând mii de femei educate în imposibilitatea de a-și face treaba și forțând multe grupuri de ajutorare să își suspende parțial operațiunile în timpul unei crize umanitare.

Numai interdicția privind învățământul secundar a afectat peste 1 milion de fete, a declarat UNICEF în raportul său anual privind Afganistanul pentru 2022. Acest lucru a agravat o “criză a educației” deja existentă, a adăugat agenția ONU pentru copii, estimându-se că 2,4 milioane de fete nu erau școlarizate la începutul anului 2022.

Mii de școli primare, unele cu plată, rămân deschise pentru băieți și fete până la vârsta de aproximativ 12 ani, predând materii precum dari, pashtu, engleză, matematică și științe.

Madrasa în sine variază foarte mult, de la instituții mari care găzduiesc sute de elevi în orașe, la moschei din sate care predau la o mână de copii. Școlile, care au de obicei elevi de un singur sex, variază, de asemenea, în ceea ce privește standardele, strictețea, numărul de zile și ore în care sunt deschise, precum și taxele pe care le percep.

Taxele percepute de madrasele vizitate de Reuters au variat de la echivalentul a aproximativ 50 de cenți până la 2 dolari pe lună pentru fiecare elev. Acesta este un cost prohibitiv pentru multe familii din Afganistan, unde, potrivit ONU, majoritatea oamenilor trăiesc în sărăcie, deși unele madrasa din sate sunt gratuite.

Madrasele feminine au de obicei cadre didactice de sex feminin, deși învățații religioși de sex masculin tind să predea în instituții mai tradiționale, precum cea din Kandahar.

Ashley Jackson, co-director al Centrului pentru Grupuri Armate, care a cercetat politicile talibane în domeniul educației, a declarat că, deși madrasele nu pot lua locul școlilor formale, ele reprezintă una dintre ultimele căi de învățare rămase pentru fete și femei.

“Opțiunile pentru educația femeilor se evaporă”, a spus Jackson, adăugând că școlile formale erau considerate de unii susținători ai talibanilor drept un simbol al ocupației internaționale. “Există o neîncredere adânc înrădăcinată în sectorul educației formale, în ciuda faptului că și acesta încorporează educația islamică.”

Nu toată lumea din cadrul administrației este de acord cu restricțiile din domeniul educației. Patru oficiali, care au refuzat să fie identificați din cauza caracterului sensibil al problemei, au declarat că au susținut în particular învățământul secundar pentru fete și că liderul suprem Haibatullah Akhundzada și consilierii săi apropiați au insistat pentru interzicerea școlilor.