The Economist a aflat care este noua capitală europeană a cocainei. Dezvăluiri terifiante despre camere de tortură şi mafia din Balcani

Belgia a avut multă vreme reputația de țară liniştită, care respectă statul de drept, însă relativ recent a devenit centrul european al traficului de cocaină. 40% din toate capturile de cocaină din Europa au loc în oraşul Anvers, acest port devenind punctul de intrare pentru cocaina din America de Sud. Un rol cheie în această afacere îl au organizațiile criminale din Balcanii de Vest, în primul rând din Croația și Albania, susține The Economist, care a făcut un raportaj pe acest subiect.

Camera de tortură

Cantitatea de droguri confiscate în Europa este în continuă creștere. Numai în Anvers, 80 de tone de cocaină au fost descoperite anul trecut, faţă de “doar” 30 de tone în 2016. Consecințele acestei contrabande masive merg mână în mână: corupția oficialilor locali și naționali, spălare de bani, violență stradală.

În iunie 2020, polițiștii au găsit un container cu instrumente speciale și o cameră de tortură dotată cu scaun dentar și izolare fonică, precum și uniforme de poliție false și arme automate, în vecinătatea Anversului.

“Acest tip de descoperiri sunt terifiante, deoarece dezvăluie potențialul și capacitățile organizațiilor criminale“, a declarat Kristian Vanderwaeren, directorul vămii belgiene. Cocaina este cel mai adesea ascunsă printre banane, în containere care sosesc din Columbia. Ca mijloc ieftin și eficient de transport de mărfuri, containerele maritime reprezintă fundamentul comerțului internațional. Din același motiv ele sunt interesante și pentru crima organizată.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Pe parcursul anului 2021, 101 de tone de cocaină au fost confiscate în toată Belgia, iar Olanda ocupă locul al doilea în ceea ce privește capturile în Uniunea Europeană, cu 80 de tone. Cu toate acestea, polițiștii consideră că doar aproximativ 10 la sută din cantitatea totală de cocaină care intră pe piața europeană este confiscată.

“Modelul de afaceri al contrabandiştilor se rezumă la trimiterea unei cantităţi mari de droguri în multe containere. Ei sunt conştienţi că vor pierde între 10 şi 20 la sută, dar restul va trece“, spune Vanderwaeren. Organizațiile criminale acceptă aceste pierderei și continuă să folosească Anvers, al doilea port ca mărime al Europei, datorită infrastructurii sale dezvoltate și a capacității de a distribui rapid cocaina în toată Europa. Asta şi pentru că piețele ilegale funcționează adesea la fel ca și cele legale, scrie The Economist.

De ce este introdusă cocaina în banane?

În medie, 12 milioane de containere trec prin Anvers în fiecare an și doar două procente sunt supuse unei inspecții vamale detaliate. Posibilitățile de contrabandă cu droguri prin acest port sunt așadar aproape nelimitate.

“Bananele sunt o modalitate foarte populară de a introduce cocaină din America Latină în Europa din două motive. Bananele sunt principalul produs de export al Americii Latine și sunt perisabile, așa că există o presiune constantă pentru a le livra rapid consumatorilor“, spune Fatjona Mejdini, director pentru Europa de Sud-Est al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate Transfrontaliere (GI).

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Anvers este un port popular și profitabil, în principal pentru că descarcă rapid mărfurile de pe nave și le trimite la rafturile magazinelor. Este imposibil să inspectezi milioane de containere, iar crima organizată este conștientă de acest lucru. De aceea, portul Anvers este ideal pentru introducerea ilegală de cocaină, amfetamine și droguri contrafăcute pe piețele europene. Consumul acestor produse este în continuă creștere, astfel că Europa a devenit recent o piață mai profitabilă decât America.

“Prețul cocainei în Europa este mai mare decât în ​​SUA, aici există mai puțină concurență și există şi mai puțin risc“, spune Jeremy McDermott, de la organizația InSight Crime.

Multe grupuri mafiote europene și-au manifestat interesul pentru aceste activităţi și au preluat controlul distribuției. În special organizațiile mafiote din țările balcanice precum Albania, Croația și Bosnia și Herțegovina, recunoscute pentru eficiența și metodele lor violente. “Mafiile din Balcani au profitat de experiențele violente, de toleranța față de violență și de disponibilitatea armelor, precum și de cunoștințele de limbi străine. Organizațiile criminale din Balcanii de Vest s-au dovedit, în general, a fi foarte întreprinzătoare“, spune Walter Kemp, director de strategie globală al GI, afirmaţia lui fiind completată de cea a colegei sale, Fatjona Mejdini, care a spus pentru The Economist: “Mafiile balcanice au dezvoltat anumite abilități care le-au permis, după contrabanda cu heroină și țigări, cultivarea canabisului și traficul de persoane, să se dedice unor afaceri mai profitabile, precum contrabanda cu cocaină“.

Noi rute de contrabandă

Organizațiile criminale din Balcani au deschis chiar noi rute de contrabandă. Înainte, drogurile ajungeau din Columbia în Europa prin porturile mediteraneene, dar mafioții din Balcani au stabilit noi contacte și filiale în alte țări sud-americane, precum Ecuador, iar acum trimit cocaină direct în porturile nord-europene. Aceste organizații criminale au preluat controlul asupra întregului lanț de aprovizionare și și-au mărit astfel profiturile.

“Principala sursă de venit în industria cocainei nu mai este vânzările stradale sau producția, ci transportul. Profitul producției este de aproximativ 150 la sută, profitul retail este de 300 la sută, dar profitul din transportul cocainei ajunge până la 1.500 la sută“, a explicat  McDermott.

“Livrarea cocainei la Anvers costă organizațiile criminale până la 24% din valoarea mărfurilor. Atât le costă să mituiască, iar restul ajunge pe piață“, spune Artan Hoxha, jurnalist de investigație albanez.

Profiturile crescute au permis mafioților să mituiască din ce în ce mai generos. Astfel de activități sunt de obicei asociate cu țările mai sărace, dar sunt din ce în ce mai frecvente și în țările din Europa de Vest.

“Există speranța că, prin aderarea la Uniunea Europeană, țările din Balcanii de Vest vor fi din ce în ce mai asemănătoare cu fostele membre UE, dar în schimb Uniunea Europeană seamănă din ce în ce mai mult cu Balcanii de Vest“, dezvăluie Walter Kemp. Astfel, mafia mituieşte din ce în ce mai des și în mod deschis vameșii din Anvers pentru a lăsa transporturile de cocaină să treacă. Directorul Vămii belgiene recunoaște acest lucru: “Doi dintre funcționarii mei au ajuns în închisoare pentru că au acceptat o mită de 50.000 de euro pentru a lăsa un container să treacă și a-l lăsa într-un anumit loc din port. Sunt bani câştigaţi ușor“.

Corupția îi afectează nu doar pe angajații vamali și portuari, ci și pe oficialii de rang înalt, motiv pentru care fostul șef al departamentului de poliție Antinarcotice al orașului a fost arestat recent la Anvers. Și când nici măcar mita nu garantează succesul, există amenințări și violență. Primarul Anversului, Bart De Wever, se află de ani de zile sub protecția poliției, 24 de ore din 24, din cauza acțiunilor sale împotriva crimei organizate.

“Dacă nu facem ceva, în următorii 10 ani vom avea un stat în Anvers condus de traficanți de droguri“, susține Vanderwaeren. Alții consideră că este necesară o mai bună cooperare la nivel internațional, deoarece organizațiile criminale din întreaga lume cooperează în prezent mai bine decât poliția națională.

Cu toate acestea, astăzi sunt transportate de patru ori mai multe containere pe rutele maritime și comerciale mondiale decât acum 20 de ani. Oportunitățile de contrabandă sunt nenumărate astăzi, iar organizațiile mafiote se adaptează remarcabil de bine noilor circumstanțe și vremuri.

Pentru a aborda cu adevărat traficul de droguri este nevoie de o schimbare de paradigmă și de strategie, adică trebuie să ne gândim la legalizarea producției medicale, distribuției și consumului de narcotice pentru a împiedica organizațiile criminale să facă bani din el. Războiul împotriva abuzului și traficului de droguri nu poate fi câștigat prin metode polițienești, conchide The Economist.