Elevii care vor merge la creșă din această toamnă vor avea educatoare cu specializare în educația antepreșcolară, creșele urmând să fie arondate grădinițelor, la cererea consiliilor locale.
Odată cu arondarea la grădinițe, primăriile vor putea să acorde creșelor finanțare suplimentară față de cea primită de la stat, în funcție de bugetul fiecărei administrații locale.
Însă scopul principal al proiectului de ordonanță de urgență este integrarea copiilor de vârste foarte mici în sistemul de educație întrucât, până acum, creșele au oferit doar servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor.
Integrarea creșelor în sistemul de educație era prevăzută într-o lege adoptată încă din anul 2018 și urma să devină efectivă din anul școlar 2019-2020, însă aplicarea legii a fost prorogată. Ministerul Educației a pus, marți, în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență prin care creșele nu vor mai fi doar instituții în care părinții își aduc copiii să fie supravegheați și îngrijiți cât ei se află la muncă.
Pe viitor, copiii între 11 luni și 3 ani își vor începe educația încă din creșe, după o metodologie stabilită de către Ministerul Educației. Acest lucru va fi realizat prin arondarea creșelor la grădinițe, acestea urmând să asigure și cadrele didactice necesare.
„Începând cu anul școlar 2021-2022, creșele sunt arondate, la solicitarea consiliilor locale, prin decizie a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, unităților de învățământ preșcolar cu program prelungit, cu personalitate juridică”, se arată în proiectul de OUG. Chiar dacă unele primării nu vor cere arondarea creșelor la grădinițe, metodologia aplicată va fi aceeași. Procesul de arondare ar urma să fie finalizat până la data de 1 octombrie 2021.
Pentru ocuparea posturilor de educator-puericultor vor fi acdeptați și absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, care au urmat cursuri de educaţie timpurie, precum și absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia învățământului preșcolar și primar sau absolvenți ai programelor de masterat didactic, specializarea educație timpurie.
Schimbarea este justificată prin faptul că, în România, creșele au avut o orientare accentuat medicală, fără componenta de educație. Numărul creșelor în care au fost angajate educatoare este foarte mic, fiind vorba de inițiative sporadice ale autorităților locale.
„Dovezi din domeniile psihologiei, neurologiei, nutriției, sociologiei, pedagogiei și chiar economiei, cumulate, aduc un plus de argumentare faptului că anii copilăriei mici sunt cruciali în dezvoltarea inteligenței, a comportamentelor sociale, dar și a caracterului”, se spune în nota de fundamentare a ordonanței.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul creșelor este în creștere, în anul școlar 2019-2020, funcționând 369 de creșe, dintre care 98% în mediul urban. Majoritatea copleșitoare – 97% – sunt creșe de stat. În cele 369 de creșe au fost înregistrați 22.506 copii.
„Îndeosebi familiile cu venituri medii și scăzute își trimit copiii la creșă și, în unele județe, autoritățile publice locale oferă anumite facilități pentru aceste categorii de familii (îndeosebi pentru familiile sărace și cu cel puțin doi copii sau mai mulți în creșă/grădiniță). Marea majoritate a părinților care își trimit copiii la creșă lucrează și nu pot să renunțe la serviciu pentru a beneficia de concediul maternal/paternal legal de un an, pe de o parte, pentru că suma primită este foarte mică în raport cu nevoile lor și, pe de altă parte, pentru că și-ar putea pierde slujba”, susțin oficialii Ministerului Educației.