Ucraina, Israel-Hamas, două teste pentru politica externă a UE. Pot cei 27 să gestioneze simultan două conflicte?

Două conflicte – războiul din Ucraina și războiul dintre Israel și Hamas – amenință să suprasolicite puterile liderilor UE în materie de politică externă. Cu toate că aceștia insistă că pot face față la două dezastre simultan, declarațiile sună fals câtă vreme cei 27 au mari dificultăți de a vorbi pe o singură voce.

Ucraina și Israel, două teste pentru unitatea celor 27

În cadrul summitului de joi, la Bruxelles, pe tema conflictului Israel-Hamas, liderii UE vor insista asupra faptului că pot gestiona în același timp războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, fără a pierde din vedere tensiunile dintre Kosovo și Serbia, nemaivorbind de Armenia și Azerbaidjan.

Vorbele mai marilor de la Bruxelles trebuie luate însă cu multă precauție, pentru că în spatele lor stau dezbinarea și incapacitatea de aliniere la valorile pe care tocmai ei la invocă. Din ce în ce mai mult, conflictul dintre Israel și Hamas scoate Ucraina din prim-planul politic, în timp ce un vârtej de lideri europeni – în siajul lui Joe Biden – care se învârt prin Orientul Mijlociu și bătălia din Fîșia Gaza urmează să domine summit-ul.

„Este clar că conflictul din Orientul Mijlociu aruncă o anumită umbră asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat, miercuri, premierul belgian Alexander De Croo. În ciuda ambițiilor președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a transforma UE într-o putere „geopolitică”, cele două conflicte testează limitele domeniului de aplicare a politicii externe a UE, mai ales că liderii europeni au dificultăți în a-și alinia pozițiile cu privire la Israel, notează Politico.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Tabere pro și contra palestinienilor

Chiar și chestiunea aparent banală de a cere o pauză în conflictul dintre Tzahal și Hamasul palestinian pentru a permite intrarea ajutorului umanitar în Gaza a declanșat valuri diplomatice. Deși există un impuls în această direcție, condus de premierul spaniol în exercițiu Pedro Sanchez, Germania și alte țări sunt reticente față de orice apel la o încetare prelungită a luptelor, care ar putea fi considerată ca o atingere a dreptului Israelului de a lupta împotriva militanților islamiști din gruparea palestiniană.

Asaltul Rusiei asupra Ucrainei la începutul anului 2022 a fost un punct de cotitură istoric pentru securitatea și politica externă europeană. Efectul de șoc al unei invazii la scară largă pe teritoriul european a dus la o solidaritate fără precedent cu ucrainenii, la unitatea europeană în fața agresiunii rusești și la perspectiva aderării Kievului la UE.

Dar, deși conflictul din Orientul Mijlociu are consecințe similare de anvergură, țările UE nu au dat dovadă de aceeași unitate, liderii temându-se, de asemenea, de scindări politice interne între taberele pro-israeliene și pro-palestiniene, precum și de alte repercusiuni, cum ar fi atacurile militante și protestele masive de stradă.

„Gestionarea ambelor conflicte va fi o luptă”

„Acesta este un conflict deschis care atinge întreaga societate europeană și provoacă tulburări în mai multe orașe europene”, a declarat un oficial UE, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber. „Bineînțeles că domină mințile liderilor”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Atacurile teroriste recente din Franța și Belgia au accentuat sentimentul de risc. Atacurile fac jocul partidelor de extremă-dreapta înaintea alegerilor europene din iunie. În Belgia, unde alegerile naționale au loc în aceeași zi cu cele europene, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang este deja cel mai bine cotat în sondaje și acum profită de lacunele de securitate din Belgia înainte de atacul terorist, în care au murit doi suedezi.

„Gestionarea ambelor conflicte va fi o luptă”, a declarat Luigi Scazzieri de la Centrul pentru Reformă Europeană, un think-tank. „UE va trebui să își împartă atenția și resursele financiare între Ucraina și Fâșia Gaza. Ucraina va fi pusă într-un con de umbră și va fi mai greu pentru UE să fie de acord să ofere sume mari de asistență macroeconomică și militară Kievului”.

Summitul de la Bruxelles este pe cale să declanșeze o nouă dezbatere privind modul de finanțare a industriei de apărare a blocului comunitar. Aceasta include discuții privind modul de structurare a extinderii Facilității europene pentru pace, un fond extrabugetar de 20 de miliarde de euro, care încă nu a fost aprobat oficial de către lideri.

Conflictul Israel-Hamas „distrage atenția”

Probabil conștientă de divizarea atenției pe fondul tulburărilor din Orientul Mijlociu, Kievul își intensifică apelurile nu doar pentru mai mult ajutor și arme, ci și pentru ca țările occidentale să își sporească puternic investițiile în echipament militar, în special în muniție și apărare antiaeriană. De altfel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa joi liderilor UE prin videoconferință.

Cei mai fermi susținători ai Ucrainei din UE, Polonia și țările baltice, îi avertizează pe omologii lor din Europa de Vest să nu piardă din vedere luptele din estul continentului.
Luni, Vilnius a mers și mai departe declarând că conflictul din Israel „distrage atenția”, potrivit ministrului lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE. La această reuniune, situația din Israel a scos Ucraina de pe ordinea de zi, pentru prima dată de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.

„Când vine vorba de priorități, cu siguranță Ucraina este prioritară, este principalul conflict, se află la granițele noastre, l-aș numi mama tuturor conflictelor din secolul XXI”, a spus el. Lituanienii nu sunt singurii pe această linie. Diplomați din alte câteva țări ale UE avertizează, de asemenea, că Bruxelles-ul nu-și poate abate atenția „de la drama care are loc la ușa noastră din spate, iar pentru unele state membre, chiar la granița lor”, a declarat un alt diplomat UE.

Narațiunea dublului standard

Totuși, modul în care UE gestionează conflictul din Orientul Mijlociu îi subminează deja parțial relațiile cu Ucraina. Orice autoritate morală pe care Bruxelles-ul o mai avea în țările în curs de dezvoltare, și în special în lumea islamică, se evaporă rapid din cauza a ceea ce este considerat acolo ca fiind poziția excesiv de pro-israeliană a Comisiei Europene.

„Narațiunea conform căreia UE se face vinovată de standarde duble și de ipocrizie va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce numărul civililor morți în Fâșia Gaza crește”, a declarat Scazzieri, uitând pare-se să amintească că Hamas este declarată grupare teroristă în blocul comunitar. „Acest lucru va face mai dificilă strângerea unui consens în favoarea Ucrainei în forurile internaționale”, a adăugat el.

De asemenea, UE și-a zădărnicit ambițiile de politică externă prin dezacordurile sale cu privire la modul în care trebuie gestionat războiul dintre Israel și Hamas. Răspunsul inițial al blocului comunitar la criză a început cu declarațiile unui comisar european de suspendare unilaterală a tuturor ajutoarelor UE pentru dezvoltare acordate palestinienilor. Pentru ca apoi Comisia să clarifice că ajutoarele vor fi „reexaminate”, nu suspendate.

Turnul Babel în echipa Ursulei von der Leyen

Ulterior, deplasarea Usrulei von der Leyen în Israel a stârnit reacții negative în unele capitale europene și în Parlamentul European pentru că a fost prea unilaterală și pentru că nu a cerut Israelului să respecte dreptul internațional în blocada și bombardamentele asupra Fâșiei Gaza. „Israelul are dreptul să se apere”, a susținut cu tărie sefa executivului European, în timp ce ministrul de externe al UE, Josep Borrell, și președintele Consiliului European, Charles Michel condamnau acțiunile statului evreu în numele „dreptului international”.

În timp ce observatorii UE sunt obișnuiți cu dezacordurile dintre diferitele instituții europene și chiar dintre cei doi lideri de vârf ai UE, a fost cu totul altceva ca dezacordurile din cadrul echipei lui Von der Leyen să fie văzute în lumina reflectoarelor publice, pe rețelele de socializare. „Confuzia care a domnit în ultimele săptămâni nu a fost deloc utilă”, a declarat James Moran de la Centrul pentru Studii Politice Europene.

Pentru Moran, este clar că UE trebuie să își depășească divergențele și să convină asupra unui limbaj comun în ceea ce privește apelul la o pauză umanitară în Gaza  și la furnizarea de ajutor. „Nu ajută imaginea UE, asta e sigur”, a adăugat el. În perioada premergătoare summitului, chiar și limbajul exact privind accesul la ajutorul umanitar pentru palestinieni din concluziile summitului a fost o luptă dură din cauza sensibilităților istorice legate de conflictul dintre țările UE.

Umbrele trecutului asupra Germaniei

În timp ce Spania și alte țări au agreeat să folosească termenul, mai cuprizător,  de „încetare a focului”, alte țări, inclusiv Germania, au respins acest lucru și au preferat un limbaj mai blând, cum ar fi „pauze umanitare”. Traducere: din cauza moștenirii lăsate de cel de-al Doilea Război Mondial, Berlinul nu vrea să pară niciodată că limitează dreptul Israelului la autoapărare.

Un alt oficial UE a apărat această discuție internă, explicând că „cuvintele contează” și că astfel de negocieri privind formularea ajută la favorizarea compromisului între țări. Însă, din exterior, lupta din jurul formulărilor riscă să expună diviziunile de pe continent.

Palestina a câștigat ONU

Summitul are loc, de asemenea, pe fondul disputei tot mai mari a Israelului cu privire la comentariile secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a declarat că atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie „nu a avut loc din senin”, ci după „56 de ani de ocupație sufocantă”. Cuvintele lui Guterres au declanțat reacții furioase din partea Israelului, portughezul fiind întrebat „pe ce lume trăiește?”. Ulterior, ministrul portughez de Externe, João Gomes Cravinho, a respins, miercuri, apelurile Israelului ca Guterres să demisioneze.

Însă orice întrebare adresată liderilor UE cu privire la faptul dacă Guterres a avut dreptate să se refere la tratamentul aplicat palestinienilor în anii de dinaintea atacurilor Hamas va deschide probabil falii majore în Europa. „Trebuie să ținem cont de un lucru (…): Israel-Palestina este cel mai controversat conflict din lume – în egală măsură și în cadrul UE”, a declarat un alt diplomat european.