Familia Vladikin a fost o victimă a războiului încă din 25 martie, când un bombardament rusesc asupra orașului Nikolaev a dus la rănirea gravă a lui Dima, un băiețel de 9 ani, și a tatălui său. După primele intervenții chirurgicale din Ucraina, cei doi au fost aduși la București, unde medicii români i-au pus din nou pe picioare, informează TVR.
Aleksandr Vladikin a fost rănit pe când se ducea cu fiul său să o ia pe soție de la biserică, femeia asistând la momentele de groază de după explozia rachetei.
„M-am târât la el pe spate, aveam găuri în picior și burtă, mâna era rănită. Am văzut ca prin ceață că Dima zăcea, iar piciorul lui sângera. Și eu eram pe spate și încercam să mă împing la el cu piciorul drept. Și el striga: „Tăticule, tăticule!”, a relatat bărbatul.
Soția sa a decis să-i aducă în România întrucât starea celor doi nu se ameliora. Copilul a fost internat la Spitalul Marie Curie din Bucureşti.
„Era un copil suferind, un copil care nu râdea. Pe mine m-a impresionat. A fost un caz dificil, care nu mă așteptam să apară vreodată în cariera mea, nu m-am așteptat să apară un război”, spune medicul rezident Bianca Mihăiescu.
Copilul a trebuit operat din nou, iar schijele rămase în picior au fost scoase ca să evite amputarea piciorului rănit. În plus, a trebut tratat pentru sindromul de durere cronică ce a apărut între timp. „Lucrurile astea se întâmplă atunci când pacienții suferă foarte mult, au o durere… Acest copil a beneficiat de montarea unui cateter în jurul nervului astfel încât să nu simtă deloc durerea”, a declarat medicul anestezist Eugen Oleineac.
Tatăl copilului a fost îngrijit inițial într-un spital privat și apoi a fost transferat la Spitalul Militar pentru o primă operație.
Ulterior, și tatăl și fiul au fost operați de un chirurg plastician care i-a salvat mâna bărbatului, Dragoș Zamfirescu. „Este pentru prima dată când operez un copil după o explozie de război. Așa a și apărut chirurgia plastică după primul război mondial, dar uitați că ne întoarcem în timp”, a spus Zamfirescu.
Familia Vladikin va trebui să se întoarcă în Ucraina pentru ca tatăl să nu fie declarat dezertor. „Nici nu îmi mai vine să mai plec de aici”, spune micul Dima care acum arată medicilor cât de bine se simte alergând pe culoarele spitalului.