Direcția Națională Anticorupție solicită avizul Senatului pentru urmărirea penală a lui Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în Guvernele Grindeanu și Tudose într-un dosar ce vizează săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Concret, acesta ar fi făcut în așa fel încât o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni, fără să se prezinte la serviciu sau să presteze activităţile la care era obligată prin contract.
O cerere similară a procurorilor a fost respinsă de Senat în toamna anului 2019. Chestionat pe marginea subiectului, Bodog a susținut la acea vreme că niciunul dintre consilierii săi nu a primit bani fără să muncească.
„În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de o persoană, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
Solicitarea avizului pentru începerea urmăririi penale pe numele fostului ministru Florian Bodog are în vedere o serie de aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta ar fi acţionat în mod direct ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract, semnând anumite acte în locul persoanei respective.
„Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară.
Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În acelaşi context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecinţe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă şi pe o declaraţie pe proprie răspundere”, susțin procurorii.