Urmează zile călduroase, cu umiditate ridicată. Cât timp îi trebuie corpului uman să se obişnuiască cu schimbările de temperatură?

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, mai multe avertizări de instabilitate și disconfort termic în aproape toată țara.

În următoarele ore și zile, în vigoare vor fi nu mai puțin de patru avertizări cod galben și două cod portocaliu de vreme severă.

În perioadele caniculare, indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi și local îl va depăși ușor.

Cum ne afectează umiditatea și de ce ne obosește căldura?

În zilele călduroase și umede, pielea devine lipicioasă și supraîncălzită, iar aerul se poate simți atât de greu, încât respirația devine o corvoadă. Din ce cauză poate face umiditatea ca atmosferă din exterior să se simtă atât de sufocantă?

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Umiditatea ridicată ne poate face să ne simțim mai înfierbântați decât în ​​zilele mai uscate. Acest lucru se datorează faptului că umiditatea – cantitatea de vapori de apă (umezeală) din aer – poate face dificilă eliminarea excesului de căldură corporală prin transpirație, explică specialiștii de la Serviciul Național Meteorologic al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA.

În mod obișnuit, pe măsură ce se formează transpirația pe suprafața pielii noastre, căldura din corpul nostru se evaporă, răcind astfel pielea. Cu toate acestea, umiditatea împiedică evaporarea transpirației la fel de ușor, deoarece aerul din jur are deja un conținut ridicat de umiditate și nu poate absorbi mult mai mult. Și cu cât umezeala se evaporă mai puțin din pielea noastră, cu atât ne simțim mai incomod.

Temperaturile ridicate sporesc capacitatea umidității de a contracara reglarea temperaturii, deoarece aerul cald poate reține mai multă umiditate decât aerul rece. Potrivit Centrelor Naționale NOAA pentru Informații despre Mediu, o creștere a temperaturii de 1 grad Fahrenheit (0,55 grade Celsius) este egală cu o creștere cu 4% a vaporilor de apă atmosferici.

Acest lucru explică de ce umiditatea se simte mai incomod vara decât iarna, chiar dacă nivelurile de umiditate sunt identice.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

De ce e mai dificil să respirăm în perioadele cu umiditate ridicată?

Aerul fierbinte și umed nu este doar sufocant și lipicios pe piele, dar face și respirația o adevărată corvoadă. Dar „greutatea” aerului încărcat de umiditate nu se datorează conținutului ridicat de vapori de apă, explică o echipă de experți pentru The Washington Post.

Moleculele de vapori de apă care deplasează o parte din azotul și oxigenul din aerul uscat sunt de fapt mai puțin dense, ceea ce înseamnă că aerul umed este de fapt mai ușor decât aerul uscat; totuși, deoarece vaporii de apă elimină cantități mici de aceste gaze, există mai puțin oxigen necesar respirației în aerul umed.

Mai mult, corpurile noastre sunt deja suprasolicitate prin supraîncălzire, astfel încât se simte că este nevoie de mai multă muncă decât în ​​mod normal pentru a respira pur și simplu.

Vestea bună este că organismele noastre se pot adapta oarecum la temperaturi ridicate și umiditate ridicată – deși, probabil, nu suficient de repede dacă, să zicem, ați fi în vacanță o săptămână într-o locație tropicală. „Este nevoie de o medie de 9 până la 14 zile pentru a vă aclimatiza complet, în funcție de starea fizică, de mărimea corpului și de aclimatizarea anterioară”, a declarat Larry Kenney, profesor de fiziologie și kinesiologie la Penn State, citat de Live Science.

Una dintre primele etape ale aclimatizării la căldură este dilatarea vaselor de sânge, care permite unei cantități mai mari de sânge să curgă în apropierea suprafeței pielii, unde excesul de căldură poate fi eliminat cu ușurință în aerul din afara corpului.

Între timp, aceste vase dilatate se traduc într-o frecvență cardiacă mai mică și oferă mai mult lichid pentru transpirație, a mai spus Kenney.

În zilele trei-cinci, rata transpirației începe să crească, a adăugat el. Dar această adaptare este doar temporară. În mod similar cu modul în care se pierde capacitatea fizică și forța dacă omiteți o lună la sală, adaptarea termică poate scădea dacă nu este exercitată.

În ceea ce privește întrebarea care este combo-ul temperatură-umiditate dincolo de toleranța umană, Kenney a declarat că această întrebare este la baza cercetărilor sale actuale.

De ce ne obosește căldura?

Dacă petreceți timp afară într-o zi sufocantă, probabil că nu va trece mult timp până când veți începe să vă simțiți obosit și lent. Dar de ce a fi afară în căldură provoacă senzația de somnolență?

Motivul acestei letargii este simplu: corpul tău lucrează din greu pentru a te menține răcoros, iar această muncă suplimentară te face să te simți obosit, a explicat dr. Michele Casey, directorul medical regional la Duke Health din Carolina de Nord.

„Corpul tău, în special la soare, trebuie să lucreze din greu pentru a menține o temperatură internă constantă, normală”, a declarat Casey pentru Live Science.

Într-o zi fierbinte, corpul uman face mai multe ajustări pentru a-și menține temperatura. De exemplu, dilată vasele de sânge, un proces cunoscut sub numele de vasodilatație, care permite mai mult sânge să curgă lângă suprafața pielii. Acest lucru permite sângelui cald să se răcească, eliberând căldură pe măsură ce se deplasează aproape de suprafața pielii, a spus Casey.

Această creștere a fluxului de sânge în apropierea pielii explică de ce unii oameni arată mai roșii atunci când se supraîncălzesc.

Pe lângă vasodilatație, corpul secretă transpirație prin piele. Această transpirație apoi răcește pielea pe măsură ce se evaporă, a spus Casey. Dar, pentru a face acest lucru suplimentar, ritmul cardiac crește, la fel ca și rata metabolică (numărul de calorii de care are nevoie corpul pentru a funcționa), a spus ea.

„Toate acele funcții – creșterea ritmului cardiac, a ratei metabolice – în cele din urmă te fac să te simți obosit sau somnoros”, a spus Casey.

Mai mult, majoritatea oamenilor își petrec viața ușor deshidratați. Fiind încins și transpirat nu face decât să agraveze acea deshidratare, iar un simptom al deshidratării este oboseala, a remarcat ea.

Daunele cauzate de soare pot, de asemenea, să mărească deshidratarea. Când razele soarelui se răsfrâng pe piele pot provoca modificări de pigmentare, riduri și arsuri. „Aceste modificări chimice provoacă de fapt oboseală”, a spus Casey. “Asta pentru că organismul lucrează pentru a repara daunele.”

Arsurile solare afectează capacitatea organismului de a-și regla temperatura, a spus ea. Mai mult, atunci când suferiți o astfel de arsură, corpul deviază lichid din restul corpului spre arsură, în încercarea de a vindeca pielea. Această deviere înseamnă că are disponibile mai puține lichide pentru transpirație, ceea ce poate duce la mai multă deshidratare și oboseală, a precizat Casey.

Ce putem face în astfel de situații?

Adesea, persoanele care se simt supraîncâlzite ar putea încerca să se răcorească cu o băutură rece, cum ar fi alcoolul. Dar alcoolul este un diuretic, ceea ce înseamnă că poate crește doar deshidratarea, a spus Casey.

Cafeaua, pe de altă parte, nu este de fapt un diuretic, potrivit studiilor recente. Dar cea mai bună modalitate de a combate deshidratarea este cu apă și o gustare sărată, cum ar fi covrigei sau chipsuri de cartofi la cuptor, a spus Casey.

Ea i-a sfătuit pe oameni să fie conștienți de simptomele epuizării de căldură: transpirație abundentă, puls rapid și senzație de leșin sau somnolență. “Dacă se întâmplă acest lucru, vă recomandăm să ajungeți undeva răcoros, să beți apă și să consultați un medic dacă simptomele nu se ameliorează în aproximativ o oră”, a spus Casey.

Insolația este o afecțiune mai gravă, în care temperatura corpului este de 40 de grade Celsius sau mai mare. Această afecțiune necesită tratament de urgență, deoarece poate duce la deteriorarea creierului, a inimii, a rinichilor și a mușchilor.

Simptomele includ temperatura corporală ridicată, greață, vărsături, cefalee și modificări de comportament, cum ar fi confuzie, agitație sau iritabilitate. Alte simptome sunt vorbirea neclară, convulsiile sau coma.

Pentru a răcorire, Casey recomandă deplasarea într-un mediu mai răcoros, cum ar fi la umbră sau într-o zonă cu aer condiționat, în special în cel mai fierbinte interval orar între orele 10:00 și 14:00. De asemenea, hidratarea este importantă, a spus ea.