Va putea continua Donald Trump campania din închisoare, dacă va fi condamnat? Doi americani au făcut deja acest lucru

Ar putea Trump să facă campanie electorală din închisoare, dacă va fi condamnat? Doi americani au făcut deja acest lucru. Eugene V. Debs și Lyndon LaRouche și-au pus amprenta asupra politicii de peste ocean prin desfășurarea unei campanii prezidențiale în timp ce se aflau în spatele gratiilor.

Două precedente incredibile

Marți, 1 august, Donald Trump a fost acuzat de „complot împotriva instituțiilor Statelor Unite”. Complot în vederea privării deliberate a cetățenilor de dreptul lor de vot, conspirație în vederea obstrucționării unei proceduri oficiale (numirea în funcție a lui Joe Biden) și obstrucționarea acestei proceduri oficiale. Acesta este probabil cel mai important act de acuzare depus vreodată pentru a proteja democrația americană și statul de drept într-o instanță din SUA.

Ce s-ar întâmpla dacă Donald Trump ar face campanie electorală în spatele gratiilor? În pofida dosarelor – fabricate politic spun el – care îl asaltează pe miliardar din toate părțile – această perspectivă rămâne foarte incertă. Dar ipoteza nu este fantezistă: în istoria Statelor Unite, doi candidați la Casa Albă au făcut deja acest lucru, scrie Huffington Post.

Aceștia au fost Eugene V. Debs și Lyndon LaRouche. Mergând pe urmele lor, fostul președinte, care face din nou campanie pentru a candida la Casa Albă și care tocmai s-a prezentat joi, 3 august, în fața unui judecător din Washington, pledând nevinovat, a declarat că, chiar dacă va fi condamnat, aceasta nu va pune capăt ambițiilor sale prezidențiale.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De fapt, potrivit experților, nu există nimic în Constituție care să împiedice acest lucru. Și nici istoria nu confirmă, după cum o demonstrează incredibilele campanii electorale ale liderului sindical socialist Eugene V. Debs și ale polemistului de extremă dreapta Lyndon LaRouche, care au ținut prima pagină a ziarelor în vremea lor.

Debs, condamnat pentru răzvrătire

Este posibil ca numele primului să nu însemne prea mult pentru publicul larg, astăzi. Și totuși, Eugene V. Debs, născut în 1855, a fost o celebră figură politică la vremea sa, ale cărei acțiuni au ținut prima pagină a ziarelor. Originar din Indiana, el a fost candidatul socialist la președinție de cinci ori, între 1900 și 1920. Ultima sa campanie electorală a fost desfășurată din celula sa de închisoare din Atlanta, Georgia, după ce a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sediție (rebeliune, răzvrătire împotriva autorităților statului).

La 18 iunie 1918, după cum a declarat recent profesorul de studii americane Thomas Doherty pentru The Conversation, Eugene V. Debs a încălcat legea privind seducerea promulgată de președintele Wilson. Debs a încălcat, într-adevăr, Sedition Act, promulgată de președintele Wilson. Un text care interzicea criticile la adresa guvernului sau a efortului de război, ceea ce a făcut Debs, atunci când a spus că tinerii americani sunt „buni și la altceva decât să fie carne de tun”.

„Urăsc războiul”

„Am fost acuzat că am obstrucționat efortul de război. Recunosc acest lucru. Domnilor, urăsc războiul”, a declarat el în fața juriului, în timpul procesului său. În ciuda condamnării sale, notorietatea „deținutului numărul 9653” s-a răspândit mult dincolo de cei patru pereți ai celulei sale, datorită comunicării sale fără precedent.

Digisport.ro

FOTO Milionarul român a ieșit din spital și nu a stat pe gânduri! Unde a fost surprins

Un eveniment a marcat în mod special această perioadă: sosirea, la 29 mai 1920, a unei delegații a Partidului Socialist în fața închisorii pentru a-i anunța învestitura în fața camerelor de luat vederi. „Cea mai neobișnuită scenă din istoria politică a Statelor Unite – Debs, condamnat la 10 ani de închisoare pentru ‘activități sedițioase’ , acceptă nominalizarea Partidului Socialist pentru președinție, scria pe panoul care însoțea imaginile difuzate în cinematografe la acea vreme”, relatează Thomas Doherty.

A obținut 90.000 de voturi, pe locul trei

„Deținutul cu numărul 9653” a obținut peste 900.000 de voturi în acel an și s-a clasat pe locul al treilea în alegerile câștigate de Warren G. Harding, al 29-lea președinte al SUA. Sentința i-a fost comutată în 1921 de către noul lider de la Casa Albă și a fost eliberat, înainte de a deceda, cinci ani mai târziu. Deși a murit de mai bine de 100 de ani, Eugene V. Debs rămâne o figură importantă pentru activiștii americani de stânga. Senatorul Bernie Sanders, unul dintre admiratorii săi, a realizat chiar un documentar în 1979 despre acest anticapitalist înfocat care a străbătut țara pentru a apăra drepturile muncitorilor.

Lyndon LaRouche, un complotist

Al doilea deținut cunoscut care a făcut campanie electorală din închisoare, Lyndon LaRouche, a participat la toate alegerile între 1976 și 2004. Polemist de extremă dreapta și adept al teoriei conspirației, născut în 1922, el și-a început cariera politică în extrema stângă după cel de-al Doilea Război Mondial, înainte de a înființa Partidul Muncitorilor Americani, sub a cărui siglă a candidat în 1976.

Ulterior, cel care a murit în 2019 la vârsta de 96 de ani, a intrat în cursă ca democrat (spre marea nemulțumire a partidului) sau ca independent. De-a lungul vieții sale, LaRouche s-a îndreptat spre teze de extremă dreapta și a fost adesea acuzat de antisemitism. Lucru pe care l-a negat întotdeauna. Climatosceptic, el a apărat, de asemenea, o serie de teorii ale conspirației, cum ar fi aceea că regina Angliei ar fi implicată în traficul de droguri sau că Henry Kissinger ar fi fost un „agent de influență” al sovieticilor.

La sfârșitul anilor 1980, Lyndon LaRouche a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă fiscală. Acest lucru nu l-a împiedicat să candideze la alegerile din 1992 din închisoarea sa federală. El a înregistrat mesaje despre economie și educație care au fost difuzate în timp ce se afla după gratii. Nu a obținut decât puțin peste 26.000 de voturi în alegeri, departe de cele aproximativ 45 de milioane de voturi ale câștigătorului, Bill Clinton.

Constituția nu prevede chiar totul

În comparație cu acești doi oameni, Donald Trump are un profil special, deoarece a trecut deja pe la Casa Albă. Iar cazurile împotriva sa sunt legate de președinția sa: a fost pus sub acuzare pentru „afacerea documentelor clasificate” pe care le-ar fi păstrat în reședința sa din Florida. Este suspectat că a plătit mită unei foste actrițe porno pentru a-i cumpăra tăcerea în timpul campaniei din 2016. Și a fost acuzat oficial că a încercat să anuleze rezultatele alegerilor din 2020.

În acest ultim caz, cel mai grav, Donald Trump riscă 55 de ani de închisoare: 5 ani pentru „conspirație împotriva instituțiilor americane”, 20 de ani pentru „conspirație în vederea obstrucționării unei proceduri oficiale”, precum și pentru „obstrucționarea unei proceduri oficiale” și, în final, 10 ani pentru „încălcarea drepturilor civile”.

„Nimeni nu știe”

În pofida acestor scandaluri, magnatul imobiliar poate conta totuși pe baza sa electorală, fiind favorit la alegerile primare republicane. Un sondaj al New York Times publicat la 1 august arată, de asemenea, că el și Joe Biden sunt la egalitate pentru alegerile generale din 5 noiembrie 2024, fiecare putând conta pe sprijinul a 43% dintre alegători.

Este încă prea devreme pentru a spune dacă omul de afaceri în vârstă de 77 de ani va îmbrăca uniforma portocalie a prizonierilor americani înainte de alegeri. Dar dacă Donald Trump ar fi ales în timp ce se află în spatele gratiilor, ce s-ar întâmpla? a întrebat un cititor al NYT. Răspunsul ziarului a fost: „Nimeni nu știe, nimeni nu știe”.