Vaccinarea în România bate, de fapt, pasul pe loc. Statisticile oficiale, „prelucrate” să dea bine

În pofida startului bun al campaniei de vaccinare în România, ritmul începe să scadă în comparație cu alte state europene, iar statisticile prezentate de autorități privind campania sunt irelevante dacă vaccinările sunt raportate la numărul populației generale.

Mai mult, media vaccinărilor pe ultimele șapte zile arată că România pe ultimul loc la numărul de doze administrate din întreaga Uniune Europeană. În ce privește numărul de doze administrate până acum, țara noastră este cu puțin peste media UE.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România, după ce a vaccinat personalul medical, a început etapa a 2-a cu mai multe categorii de populație concomitent, în timp ce altele au preferat să se concentreze asupra bătrânilor, mai vulnerabili în cazul infectării cu SARS-CoV-2.

Vaccinarea în Bulgaria, mai alertă decât în România

Scăderea considerabilă a ritmului de vaccinare este demonstrată de statisticile prezentate de Our World in Data pe baza informațiilor oficiale transmise de fiecare țară. Raportat la numărul populației, România este pe ultimul loc în UE la media dozelor administrate în ultimele șapte zile la suta de locuitori, 0,13, alături de Letonia și Belgia. De remarcat este faptul că ne-a depășit și Bulgaria (0,16) care avusese un start dezastruos al campaniei de imunizare.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Țara UE clasată pe primul loc pe ultima săptămână, Ungaria, vaccinează de trei ori mai mult, cu o rată de 0,56 doze administrate la suta de locuitori. Țara vecină este urmată de către Cipru – 0,35, Estonia – 0,32 și Danemarca – 0,31.

În consecință și avansul pe care România îl luase la începutul campaniei a început să se reducă, numărul de doze administrat la suta de locuitori de la începutul campaniei fiind de 8,53, cu foarte puțin peste media Uniunii Europene, de 8,50. Pe primele locuri sunt: Ungaria – 11,83, Danemarca – 11,52 Lituania – 10,31, Grecia – 9,83 și Estonia – 9,56. Cel mai prost stau Bulgaria – 3,86, Letonia – 4,03 și Croația – 5,89. În urmă cu două săptămâni, România ocupa locul 3 la numărul de doze folosite, raportat la numărul de locuitori.

Ce-i drept, România este pe locul 5 în UE la numărul total de doze, dar poziționarea se datorează faptului că țara noastră este printre statele considerate mari ale Uniunii, iar numărul de doze distribuit se face în funcție de populație. Astfel, Ungaria a administrat 1.140.000 de doze la o populație de 9,7 milioane, pe când România a folosit 1.640.000 doze la populație mai mult decât dublă, de 19,4 milioane.

În ce privește ponderea populației care a primit măcar o doză de vaccin, statisticile indică faptul că țara noastră se află în a doua jumătate a clasamentului Uniunii Europene, cu un procentaj de 5,3%. Primele locuri sunt  ocupate de către Ungaria – 8,9%, Danemarca – 8,3% și Finlanda – 7,7%.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Locul 3 în UE  la imunizarea completă, un indicator înșelător

Singurul indicator la care România stă cu adevărat bine este procentajul populației deplin imunizate, adică ponderea celor au primit atât prima doză, cât și doza de rapel. Țara noastră se menține pe locul trei în UE, ierarhia primelor zece locuri fiind următoarea: Grecia – 3,4%, Danemarca – 3,3%, România – 3,2%, Estonia – 3,0%, Lituania – 3,0%, Slovacia – 3,0%, Irlanda – 2,9%, Ungaria – 2,9%, Suedia – 2,8% și Belgia 2,8%.

Însă este de așteptat ca România să scadă și în acest clasament pentru că actuala poziție este rezultatul startului bun al campaniei, urmat de administrarea dozei de rapel după două săptămâni. Ritmul scăzut din ultima perioadă va duce și la un ritm mai lent de imunizare completă a populației. Scăderea va fi cu atât mai mare cu cât în ultima perioadă a crescut în România ponderea vaccinării cu Astra Zeneca, care are un interval între cele două doze mult mai mare față de Pfizer: două luni față de două săptămâni.

Un alt factor de risc pentru țara noastră este reprezentat de numărul relativ redus al bătrânilor vaccinați față de populația mai tânără. 13 state UE  sunt încă în stadiul în care vaccinează doar bătrânii și bolnavii cronici, pentru a preveni îmbolnăvirea lor în condițiile în care majoritatea deceselor provocate de SARS-CoV-2 survin în aceste două categorii.

În România, odată cu aceste bătrânii și bolnavii, s-a început și vaccinarea „lucrătorilor esențiali”. Numai că această categorie este definită la noi atât de larg încât o mare parte a populației se poate programa la vaccinare încă din etapa a II-a, defavorizând practic bătrânii care au competențe digitale mai reduse și, în consecință, mulți dintre ei nu știu să utilize platforma informatică creată în acest scop. Ei depind astfel de programările realizate de membrii mai tineri ai familiei sau de zelul medicilor de familie care variază de la caz la caz. Astfel, o statistică din 24 februarie arăta că, din cei 855.000 de români vaccinați până la acea dată doar 223.000 erau bătrâni peste 65 de ani.