Viktor Orban destabilizează UE la vârf. Parlamentul European va da în judecată Comisia pentru miliardele de euro deblocate pentru Ungaria

Majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European se pronunță în favoarea unei anchete privind decizia Comisiei Europene de a debloca fonduri europene pentru Ungaria, urmată de o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și, eventual, de un vot asupra unei moțiuni de cenzură împotriva executivului. Aceștia îndeamnă Consiliul să priveze Ungaria de dreptul de vot din cauza deficiențelor statului de drept pe teritoriul său.

Eurodeputații acuză Comisia că a cedat „șantajului” lui Orban

Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria la 13 decembrie, în ajunul unui summit al UE axat pe sprijinul acordat Kievului, în speranța de a dezamorsa amenințarea premierului ungar Viktor Orban de a face să deraieze negocierile și de a bloca începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Decizia a stârnit rapid indignare, mulți eurodeputați acuzând executivul UE că a cedat „șantajului” Budapestei.

Cu acordul unei majorități – formată din Socialiștii și Democrații Europeni (S&D), Grupul Verzilor/Alianța Liberală Europeană, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Grupul liberal Renew și grupul de stânga – se așteaptă ca Parlamentul să aprobe, joi, o rezoluție cu un ton ferm.

Cele două puncte principale ale rezoluției sunt un apel către Consiliu pentru a începe procesul de retragere a drepturilor de vot ale Ungariei în temeiul articolului 7.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și lansarea unei anchete parlamentare pentru a determina legalitatea deciziei Comisiei de a elibera fonduri pentru Ungaria, în vederea inițierii procedurilor legale în fața CJUE. Articolul 7.2 stipulează că Parlamentul, cu aprobarea unei majorități de două treimi, poate cere socoteală Ungariei în fața Consiliului European pentru încălcarea statului de drept, ceea ce ar permite liderilor naționali să decidă privarea țării de dreptul de vot.

Digi24.ro

Un elev de liceu din Arad a folosit AI pentru a realiza imagini nud cu colegele sale. Pozele au fost trimise apoi prin aplicații online

În plus, Parlamentul își însărcinează Comisia pentru afaceri juridice (JURI) „să ia cât mai curând posibil măsurile necesare cu privire la decizia Comisiei care a dus la deblocarea a 10,2 miliarde de euro, inclusiv analiza Serviciului juridic, în conformitate cu articolul 149, în vederea revizuirii legalității deciziei (…) în fața Curții de Justiție”, se arată în proiectul de acord al rezoluției, consultat de Euractiv.

„Statul de drept nu funcționează în Ungaria”

„De asemenea, transmitem un semnal puternic Comisiei: dacă va distribui pur și simplu miliarde de euro pentru a scăpa de vetourile Ungariei, nu va avea succes. (…) Pentru că statul de drept nu funcționează în Ungaria, Parlamentul European lansează acum această acțiune în justiție împotriva Comisiei”, a declarat pentru sursa citată unul dintre principalii negociatori ai rezoluției, eurodeputatul Verzilor Daniel Freund.

Majoritatea eurodeputaților consideră că decizia Comisiei de a debloca fondurile nu s-a bazat pe îmbunătățiri reale ale sistemului judiciar maghiar și ale statului de drept din țară, așa cum susține executivul european. Parlamentul vrea să trimită un avertisment Comisiei înainte de summitul UE din 2 februarie și să împiedice executivul să deblocheze mai multe fonduri pentru Ungaria în schimbul sprijinului lui Viktor Orban pentru un ajutor financiar suplimentar pentru Kiev.

„Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a cedat șantajului lui Viktor Orbán și a deblocat 10 miliarde de euro din fonduri publice pentru Ungaria, în ciuda corupției masive din această țară. Parlamentul European nu este de acord cu acest lucru și va contesta decizia sa în fața Curții Europene de Justiție”, a declarat pentru Euractiv eurodeputatul Renew Moritz Körner.

Digisport.ro

"A venit salvarea! Comă alcoolică!" Cu toții au crezut că Gigi Becali nu va supraviețui și au început să plângă

Moțiune de cenzură pentru Ursula von der Leyen

Renew ia în considerare posibilitatea de a propune un amendament care să includă în rezoluție o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, care să fie declanșată dacă Comisia va debloca mai multe fonduri europene pentru Ungaria. Acest lucru a fost confirmat de liderii grupului politic.

Încercarea Renew de a introduce o moțiune de cenzură ar putea fi văzută ca o încercare a liberalilor de a o destabiliza pe Ursula von der Leyen, membră a PPE care ar putea candida pentru un al doilea mandat la următoarele alegeri, și de a spori șansele ca francezul Thierry Breton, actualul comisar pentru piața internă, să câștige postul la vârful executivului UE.

Până în prezent, PPE, cel mai mare grup din Parlament, a blocat includerea unei moțiuni de cenzură în proiectul de acord, potrivit unor surse familiare cu negocierile. O moțiune de cenzură ar fi o lovitură majoră pentru Ursula von der Leyen, care se află pe o poziție fragilă de când răspunsul său hotărât pro-israelian la războiul dintre Israel și Hamas a provocat diviziuni în rândul oficialilor Comisiei și i-a luat prin surprindere pe liderii UE.

„Rezoluția nu a fost slăbită de către PPE”, a asigurat europarlamentarul Petri Savarmaa, adăugând că „avem cea mai decisivă rezoluție adoptată vreodată cu privire la Ungaria (…) Acum trebuie să o supunem la vot și să vedem ce fel de susținere primește. Cerem cu seriozitate statelor membre să se asigure că procesul decizional al Uniunii nu este paralizat. Pur și simplu nu putem continua să amânăm abordarea problemei”, a declarat el.