Război în Ucraina. Soţia preşedintelui Volodimir Zelenski cere organizarea unor ”culoare umanitare veritabile”. Armata ucraineană va primi un nou transport cu arme americane

Petro Poroşenko, fost președinte al Ucrainei, a afirmat, într-o intervenție la CNN, că preşedintele SUA, Joe Biden, ar trebui să viziteze Ucraina în timpul deplasării sale în Europa de săptămâna viitoare, transmite News.ro.

„De ce nu – foarte bun prieten al meu, foarte bun prieten al Ucrainei, Joe Biden (…) – de ce nu vine să ne viziteze aici, săptămâna viitoare, ca simbol al solidarităţii?”, a declarat Petro Poroșenko.

„Acesta ar fi un pas extrem de corect pentru a demonstra că întreaga lume este alături de noi împotriva Rusiei”, a mai spus Poroşenko.

Joe Biden va participa la summitul NATO de la Bruxelles din 24 martie și va fi invitat și la o reuniune a Consiliului European.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a afirmat mai multe mii de locuitori ai orașului au fost duși în Rusia, transmite BBC.com.

Într-un mesaj pe Telegram, Boicenko susține că o parte dintre ei au fost duși în orașe îndepărtate ale Rusiei, în timp ce soarta altora rămâne necunoscută.

Primarul a comparat acest lucru cu comportamentul naziștilor în al doilea război mondial. „Este greu să-ți imaginezi în secolul 21 că oamenii sunt deportați cu forța în altă țară”, a scris Boicenko.

Circa 300.000 de oameni sunt blocați în oraș, iar alimentele și medicamentele sunt pe terminate întrucât Rusia nu a permis ajutor umanitar. 

Mariupol este scena celor mai intense lupte din Ucraina. Orașul-port, amplasat la Marea Azov, stă în calea stabilirii unui coridor între republicile separatiste Donețk și Lugansk și peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Sâmbătă seară a fost confirmat decesul lui Artem Datsishin, unul dintre cei mai importanți dansatori de balet din Ucraina, potrivit BBC. Artistul avea 43 de ani.

“Nu-mi pot exprima suferința care mă copleșește”, a scris prietenul său Tatiana Borovik pe Facebook.

Datsishin, fost dansator principal la Opera Națională a Ucrainei, a murit joi după ce a fost rănit luna trecută de focurile de artilerie ale armatei ruse. Aceasta este cea mai recentă celebritate ucraineană ucisă în conflictul început pe 24 februarie.

Recent, actrita Oksana Shvets a fost ucisă într-un atac de rachetă asupra capitalei, potrivit lui Kiev Independent.

Cu o experiență de zeci ani pe scenă și pe micul ecran, Oksana primise una dintre cele mai înalte distincții artistice din Ucraina. Actrița a murit la vârsta de 67 de ani.

O altă victimă a războiului este Pasha Lee, un actor care a dublat filme populare în limba engleză, inclusiv Hobbit. Acesta a fost ucis la marginea orașului Kiev, duminică, potrivit sursei citate.

Olena Zelenska, soţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, i-a cerut sâmbătă Consiliului Ecumenic al Bisericilor să contribuie la organizarea unor ”culoare umanitare veritabile” în Ucraina, informează AFP.

Organizația la care a apelat Olena Zelenska reprezintă 580 de milioane de creştini din întreaga lume.

”Cunoscând experienţa Consiliului Ecumenic al Bisericilor în reglementarea crizelor umanitare, vă solicităm să ajutaţi, în special prin intermediul agenţiilor afiliate, pe Ucraina şi pe ucrainenii care în prezent fug de război”, a cerut soţia lui Volodimir Zelenski într-o scrisoare difuzată de preşedinţia ucraineană.

”Vă cerem să deveniţi mediatori în organizarea de culoare umanitare veritabile”, a adăugat Olena Zelenska.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor reuneşte 352 de biserici din aproximativ 100 de ţări şi teritorii.

Potrivit website-ului său, organizația cuprinde majoritatea bisericilor ortodoxe, un număr mare de biserici anglicane, baptiste, luterane, metodiste şi reformate, precum şi numeroase biserici unite şi independente.

Oleksii Danilov, Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ucrainei, a anunţat sâmbătă că Ucraiana va primi un nou transport cu arme americane.

Muniția va ajunge în câteva zile și va cuprinde rachete Javelin şi Stinger.

”Armele vor fi pe teritoriul ţării noastre în viitorul apropiat. Vorbim de zile”, a spus Danilov.

Au trecut deja 24 de zile de la începutul conflictului din Ucraina. Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, a precizat sâmbătă, că războiul va mai dura ”probabil câteva săptămâni”.

Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a anunțat sâmbătă că cel puţin 847 de civili au fost ucişi şi 1.399 răniţi în Ucraina de la începerea conflictului, informează Reuters.

Potrivit OHCHR, majoritatea victimelor s-au înregistrat în explozii cauzate de artileria grea şi de sisteme lansatoare de rachete şi în lovituri aeriene.

Bineînțeles, bilanţul real nu poate fi verificat, deoarece biroul ONU pentru drepturile omului nu a putut verifica situaţia din teren în mai multe oraşe bombardate puternic de armata rusă.

De la începutul războiului, 228 de civili, printre care patru copii, au fost ucişi în Kiev. Alte 912 persoane au fost rănite în capitala ucraineană, potrivit unui comunicat al primăriei Kievului.

Kirilo Timoşenko, adjunctul şefului de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, a precizat că 4.128 de persoane au reuşit să părăsească, vineri, oraşul Mariupol, aflat sub asediul forţelor ruse. În total, 9.145 de persoane au fost evacuate din oraşele ucrainene în ultimele 24 de ore.

O nouă imagine din satelit arată distrugerile suferite de teatrul din Mariupol, bombardat acum trei zile de ruși, relatează CNN.

Clădirea era folosită ca adăpost. În momentul atacului, între 800 la 1.300 de civili s-ar fi aflat în interiorul locației.

Imaginea furnizată de Maxar Technologies arată că teatrul a fost distrus în mare parte și că doar fațada de vest rămâne în picioare.

Încă vizibil în fotografie este cuvântul „copii”, în limba rusă. Acesta este scris cu litere mari pe pământ în fața intrării.

Diferiți oficiali ucraineni au anunțat că sunt aproximativ 130 de supraviețuitori, relatează CNN.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut sâmbătă Elveţiei să ia măsuri împotriva oligarhilor ruşi care contribuie la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Reuters, conform Agerpres.

Momentul s-a petrecut în cadrul unui protest anti-război desfăşurat la Berna. Zelenski a transmis un mesaj în care a mulțumit autorităților pentru sprijinul acordat de la începutul conflictului, dar a criticat apoi sectorul financiar elveţian.

”Băncile voastre sunt locul unde stau banii oamenilor care au pornit acest război. Acest lucru este dureros. Aceasta este şi o luptă împotriva răului, astfel încât conturile lor să fie îngheţate. Şi aceasta ar fi o luptă şi o puteţi face”, a spus președintele Ucrainei.

”Ucrainenii simt ce înseamnă ca oraşele să fie distruse. Ele sunt distruse din ordinul unor oameni care trăiesc în frumoase oraşe europene, elveţiene, şi care se bucură de proprietăţi în oraşele voastre. Ar fi într-adevăr bine să îi privaţi de aceste privilegii”, a precizat Volodimir Zelenski în mesajul adresat elveţienilor.

Elveţia a adoptat sancţiunile impuse de Uniunea Europeană contra unor indivizi sau entităţi din Rusia.

Vladimir Putin a avut sâmbătă o convorbire telefonică cu premierul luxemburghez Xavier Bettel în legătură cu războiul din Ucraina, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Obiectivul lui Xavier Bettel este de a contribui la dezescaladarea conflictului început de Rusia, conform unei declaraţii a guvernului luxemburghez.

Președintele Rusiei, în încercarea de a justifica agresiunea armatei ruse, s-a referit la ”atacurile continue ale forţelor ucrainene împotriva oraşului Doneţk şi altor oraşe din Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk, care au condus la numeroase pierderi civile”, potrivit unei declaraţii date publicităţii sâmbătă de Kremlin.

Vladimir Putin şi Xavier Bettel au mai avut o discuţie telefonică, la începutul acestei săptămâni, pe acelaşi subiect.

Premierul luxemburghez s-a declarat îngrijorat de deteriorarea situaţiei din Mariupol, port la Marea Azov aflat sub asediul forţelor ruse. Bettel s-a arătat şocat de atacurile asupra obiectivelor civile.

”Imaginile care ne parvin aproape că nu pot fi privite”, a afirmat şeful executivului luxemburghez.

Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, le-a cerut sâmbătă aliaţilor occidentali să continue livrările de arme pentru Ucraina, transmite DPA.

”Vă rugăm, sprijiniţi-ne!”, a spus fostul boxer profesionist într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul italian Corriere della Sera, transmite Agerpres.

”Suntem capabili să ne închidem singuri spaţiul aerian. Dar cu siguranţă trebuie să obţinem armele potrivite”, a afirmat primarul capitalei Ucrainei.

Potrivit fostului boxer, în Kiev au fost uciși deja peste 200 de civili. Aproximativ 2 milioane de locuitori au rămas în capitala ucraineană, a menționat Vitali Kliciko.

”Nu uitaţi că noi ne apărăm ţara, dar în acelaşi timp apărăm valorile fundamentale ale democraţiei europene. Mesajul meu este clar: opriţi, vă rog, orice relaţie economică cu Rusia pentru că (preşedintele rus, Vladimir) Putin foloseşte fiecare euro pentru a-şi consolida armata, care vine în marş către noi”, a subliniat primarul Kievului.

NATO a respins în mod repetat ideea impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Națiunile Unite se tem că un astfel de scenariu ar conduce la o confruntare militară directă între Occident şi Rusia.

Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, a vorbit sâmbătă despre conflictul din Ucraina. Acesta a transmis că războiul ar putea să mai dureze câteva săptămâni.

”Acest conflict va mai continua cel puțin câteva săptămâni, nu vedem semne din partea Rusiei de încetinire. Acum sunt încetiniți de probleme de moral și de logistică, dar vedem în continuare cum vin întăriri din Abhazia, Osetia, din Orientul Îndepărtat, folosesc arme hipersonice, arme termobarice, arme cu fragmentare care sunt interzise.

(…) Mă uit cu îngrijorare la victime. Avem peste 3,6 milioane de refugiați. Sper că se va găsi o rezolvare cât mai repede”, a precizat Geoana, sâmbătă, 19 martie, într-o intervenție la Digi24.

Secretarul general adjunct al NATO a explicat că peste 2/3 din forțele ruse sunt blocate în Ucraina.

”Nu sunt riscuri la adresa securității noastre. Rusia înțelege cel mai bine mesajul forței, nu cel al diplomației”, a precizat Mircea Geoană.

Acesta a precizat că NATO va continua să ajute Ucraina fără a lua decizii care pot duce la un conflict major cu Rusia. Totodată, Geoană a anunțat consolidarea flancului estic.

”Liderii noștri vor discuta despre întărirea flancului estic pe termen mediu și lung. Pregătim decizii de mai lungă durată, ceea ce înseamnă o prezență a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în România mult mai robustă, vorbim de 40 000 de trupe, de sute de avioane.

O să avem prezență mai numeroasă, o să avem ca volum și calitate un alt nivel și un sistem de apărare antirachetă mult mai coerent

Vom avea sisteme de apărare antirachetă integrată mult mai avansate decât acum și vom merge la vârful tehnologiei la nivel occidental. 

Continuăm să ajutăm Ucraina, dar nu vrem să riscăm din dorința de a face prea mult bine să ajungem la un conflict cu Rusia”, a precizat secretarul general adjunct al NATO.

Forţele armate ucrainene au anunţat sâmbătă eliminarea în luptă a generalul-locotenentului rus Andrei Mordvciov, relatează agenţiile de presă EFE şi Unian, citate de Agerpres.

Comandantul Armatei a VIII-a ruse din cadrul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse a fost ucis la 19 martie în Cernobaievka, regiunea Herson.

Nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Uniunea Sovietica nu a pierdut atât de mulţi generali în doar trei săptămâni, a transmis consilierul ministrului ucrainean de interne Vadim Denisenko, într-o declarație făcută la postul de televiziune Rada.

Primul general rus care a fost ucis în luptele din Ucraina a fost Magomed Tuşaev. Acesta a murit pe 26 februarie lângă Kiev.

General-maiorul Vitali Gherasimov, şef de stat major şi prim-adjunct al comandantului Armatei 41-a din cadrul Districtului militar Centru al Rusiei, și generalul Andrei Kolesnikov, comandantul Armatei a 29-a din cadrul Districtului militar Est (Extremul Orient) al Federaţiei Ruse, au fost uciși în luptele de la Harkov.

Ulterior, generalul Oleg Mitiaev, comandantul unei divizii ruse motorizate, a fost ucis de miliţiile ucrainene “Azov” pe 15 martie.

Operațiunile de salvare continuă la Nicolaev, oraș în care zeci de persoane ar fi fost ucise în atacul asupra unei cazărmi ucrainene. Operațiunile de salvare erau încă în curs de desfășurare sâmbătă dimineață la Nicolaev, în locul în care a fost lansată o rachetă asupra unei cazărmi ce adăpostea soldați. Anunțul a fost lansat de șeful regional, Vitalli Kim.

Zeci de soldați ar fi fost uciși în atacul forțelor ruse, potrivit jurnaliștilor de la Expressen, afiliat suedez al CNN, care se aflau la fața locului. Corespondentul Expressen, Magnus Falkehed, și fotoreporterul Niclas Hammarström au relatat că vineri, în jurul orei locale 6:00, ”două avioane de luptă rusești au lansat ceea ce păreau a fi cinci bombe”, distrugând mai multe clădiri din cazarmă.

Vorbind pe canalul său Telegram sâmbătă, Kim a declarat că nu a putut încă să ofere informații despre victime, deoarece așteaptă date oficiale. Salvatorii aflați la fața locului au folosit lopeți și mâinile goale pentru a elibera supraviețuitori din dărâmăturile clădirilor. Într-un videoclip dramatic filmat de Expressen, se vede cum un soldat ucrainean este scos în viață din dărâmături.

Expressen l-a citat pe unul dintre soldații supraviețuitori, Serhil, în vârstă de 54 de ani, care dormea în barăcile de vizavi de locul unde a avut loc atacul, care a declarat: ”Dintre cei aproximativ 200 care se aflau acolo, aș spune că aproximativ 90% nu au supraviețuit”.

”Sticla a zburat peste tot. M-am rugat la Dumnezeu să am timp să mă adăpostesc înainte să vină alte bombe. Întotdeauna sunt mai multe bombe”, a declarat Nikita, un soldat ucrainean în vârstă de 22 de ani, pentru Expressen.

Nicolaev este situat în sudul țării, de-a lungul Mării Negre și a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești. Acest oraș este considerat o țintă strategică pentru forțele terestre rusești în orice acțiune de capturare a celui de-al treilea oraș ca mărime din Ucraina, Odesa, care se află în vest, de-a lungul coastei, conform CNN.

Există rapoarte contradictorii cu privire la statutul uneia dintre instalațiile-cheie ale Ucrainei, uzina Azov Steel din Mariupol. Vineri, spre finalul zilei, un consilier guvernamental a raportat că uzina se află în mâinile rușilor după luptele cu trupele ucrainene pentru controlul sitului de pe malul mării.

Dar, într-o actualizare de sâmbătă, batalionul Azov, care are o prezență mare în Mariupol, a declarat că uzina a rămas în mâinile ucrainenilor. ”Inamicul nu a ajuns atât de departe în oraș. Marina ucraineană, împreună cu batalionul Azov, împreună cu poliția, continuă să apere orașul și civilii săi”, a declarat Vladislav Sobolievskyi, membru al batalionului.

”Astăzi, uzina Azov Steel se află sub controlul nostru. Loviturile aeriene au lovit întregul oraș, inclusiv uzina, dar inamicul nu a pus mâna pe uzina noastră”, a mai spus acesta.  Uriașa oțelărie se află imediat la est de centrul orașului Mariupol. Pierderea controlului asupra instalației în favoarea forțelor rusești ar fi un regres uriaș pentru eforturile ucrainenilor de a se agăța de oraș, conform CNN.

Oraşul ucrainean Zaporojie se află într-o situație dramatică. Populaţia nu are apă şi hrană, fiind în adăposturi subterane de zile întregi.

Sâmbătă, 19 martie, armata ucraineană a impus restricţii de circulaţie de 38 de ore în Zaporojie. Ele vor intra în vigoare la ora 16:00, transmite lefigaro.fr.

“Nu ieşiţi!”, a precizat viceprimarul Anatoli Kurtiev. Acesta le cere locuitorilor să nu mai iasă din case în următoarele ore.

Zaporojie se află lângă o centrală nucleară bombardată pe 4 martie şi ocupată de atunci de armata rusă.

Vicepremierul ucrainean și ministrul pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, Irina Vereşciuk, a declarat că Ucraina speră să evacueze sâmbătă civili prin zece coridoare umanitare din oraşe şi centre urbane aflate în prima linie a frontului cu armata rusă.

Un coridor umanitar a fost deja convenit pentru orașul Mariupol, a anunțat guvernatorul regional, Serhi Gaidai, pe Telegram.

“S-a convenit asupra unui coridor umanitar, vom încerca să evacuăm oamenii şi să aducem mâncare astăzi. Un ‘regim al tăcerii’ a fost convenit pentru 19 martie, începând cu ora 09:00 (07:00 GMT)”, a spus acesta, scrie Reuters.

În acelaşi timp, au fost instituite restricţii de circulaţie pentru 38 de ore în oraşul Zaporojie, începând de sâmbătă, 14:00 GMT, până luni dimineaţă, a precizat primarul oraşului, Anatoli Kurtiev.

“Să nu ieşiţi afară în acest timp!”, le-a transmis el locuitorilor într-o postare online, potrivit Reuters.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, vineri seară, că Ucraina a pierdut, deocamdată, accesul la Marea Azov, după ce Rușii par să iasă victorioși în urma atacurilor continue din Mariupol.

“Ocupanţii au reuşit parţial să obţină succes în districtul de operaţiuni Doneţk, privând temporar Ucraina de acces la Marea Azov”, au declarat reprezentanții Ministerului ucrainean al Apărării, într-un comunicat.

Autoritățile nu precizează, însă, dacă militarii ucraineni au redobândit sau nu accesul la mare.

De la invadarea Ucrainei de către trupele rusești la 24 februarie, au avut loc mai multe runde de negocieri între delegații de la Kiev și Moscova. Totuși, este greu de evaluat cât de mult au progresat discuțiile de până acum.

La începutul acestei săptămâni, Financial Times a dezvăluit un potențial plan de pace în 15 puncte, care ar include renunțarea Kievului la ambițiile sale de a adera la NATO și promisiunea de a nu găzdui baze militare străine sau armament în schimbul protecției occidentale.

În acest context, negociatorul principal al Rusiei a declarat vineri că Moscova și Kievul și-au apropiat pozițiile ”cât mai mult posibil” în ceea ce privește posibilitatea ca Ucraina să devină un stat neutru.

Însă ucrainenii au fost mai pesimiști în evaluarea stadiului negocierilor. Mikhailo Podolyak, un consilier al președintelui Volodymyr Zelensky, a declarat că poziția țării sale nu a evoluat. ”Stadiul negocierilor. Declarațiile părții ruse sunt doar pozițiile lor solicitante”, a scris el pe Twitter, conform BBC.

Și fostul prim-ministru rus, Mihail Kasyanov, a declarat vineri pentru BBC că președintele Vladimir Putin nu este ”serios” în privința negocierilor de pace și este puțin probabil să ofere vreo soluție la conflict ”care să fie confortabilă pentru poporul ucrainean”.

Reprezentanții Ministerul britanic al Apărării au transmis sâmbătă că Rusia a fost ”surprinsă de amploarea și ferocitatea” rezistenței ucrainene. Aceeași sursă a notat că armata rusă a fost ”forțată să își schimbe abordarea operațională”.

”Kremlinul nu a reușit până acum să își atingă obiectivele inițiale” și ”urmărește acum o strategie de uzură. Este probabil ca aceasta să implice utilizarea nediscriminatorie a puterii de foc, ceea ce va duce la creșterea numărului de victime civile, la distrugerea infrastructurii ucrainene și la intensificarea crizei umanitare“, se arată în ultima informare a ministerului citat.

Conform CNN, oficialii britanici au mai remarcact că, pe fondul invaziei, președintele rus Vladimir Putin și-a întărit controlul asupra mass-media din țară: ”Kremlinul încearcă să controleze narațiunea, să distragă atenția de la problemele operaționale și să ascundă poporului rus numărul mare de victime rusești.”

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a transmis că în ultimele 24 de ore, 67.621 de persoane au intrat în România prin punctele de frontieră. Printre aceștia, 11.182 de cetăţeni ucraineni, în scădere cu 13,9% faţă de cifrele înregistrate joi.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.421 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 15,9%). Pe la frontiera cu Republica Moldova au intrat 4.156 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 18,4%).

Astfel, de la începutul războiului până la 18 martie, 480.466 cetăţeni ucraineni au intrat în România . IGPF a precizat că în prezent, controlul de frontieră la intrarea în România se derulează cu operativitate.

Sunt respectate prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă, conform Agerpres.

Cel puțin 109 copii au fost uciși până în acest moment în războiul din Ucraina, arată ultimele statistici ale autorităților ucrainene.

Pentru a le aduce un omagiu tuturor micuților care și-au pierdut viața în urma bombardamentelor rușilor, au fost amplasate, într-o piață centrală din Liov, peste o sută de cărucioare goale.

Fiecare cărucior reprezintă un copil omorât de armata rusă.

Imaginile din satelit arată că armata rusă construiește diguri de protecție din pământ în jurul echipamentelor militare plasate la nord-vest de Kiev. Potrivit oficialilor NATO, avansarea rușilor spre capitala Ucrainei a stagnat în mare parte.

Armata ucraineană a declarat că cele două rute principale ale Rusiei pentru a ataca Kievul au fost blocate. În acest context, amintim că Ucraina a lansat joi o contraofensivă pentru a obține controlul suburbiilor orașului.

Jurnaliștii de la CNN au mai notat că și alte orașe-cheie, Liov și Kramatorsk, au fost lovite vineri de atacurile rusești.

Forțele armate ale Ucrainei au declarat că propria apărare antiaeriană a distrus cel puțin 12 ținte aeriene rusești. Printre ele, două avioane, trei elicoptere, trei drone și patru rachete de croazieră.

În rapoartele locale care citează un consilier al șefului biroului președintelui se arată că forțele armate au lovit, de asemenea, pentru a șasea oară aerodromul Chornobaivka. În acea zonă, Rusia și-a plasat o parte din flotă. Jurnaliștii de la BBC au subliniat că nu au putut verifica independent aceste informații.

Volodimir Zelenski a făcut noi declarații cu privire la negocierile pentru pace. Președintele Ucrainei a precizat că acestea sunt singura șansă pentru ca Rusia să își răscumpere greșelile și să se reabiliteze.

“Negocierile semnificative privind pacea și securitatea pentru noi, pentru Ucraina, sunt singura șansă pentru Rusia de a reduce din daunele făcute în urma propriilor greșeli.

E timpul să ne întâlnim. E timpul să vorbim. Este timpul să restabilim integritatea teritorială și justiția pentru Ucraina. În caz contrar, pierderile Rusiei vor fi atât de mari încât câteva generații nu vor fi suficiente pentru a-și reveni”, este mesajul postat de Volodimir Zelenski, pe pagina sa oficială de Facebook.