1 martie mai are o semnificație foarte importantă pentru români: nașterea unui mare scriitor

Ziua de 1 martie mai are o semnificație foarte importantă pentru români, în afara tradiției de a oferi mărțișoare pentru a marca începutul primăverii. Unul dintre cei mai mari scriitori români s-a născut la Humulești, în 1837, chiar în această zi.

1 martie mai are o semnificație foarte importantă. În 1837 s-a născut Ion Creangă

1 martie este cunoscută în România drept Mărțișor, o zi cu tradiții și obiceiuri, printre cele mai importante fiind dăruirea de mărțișoare doamnelor și domnișoarelor, dar și copiilor sau băieților, în funcție de zonă.

Prima zi din martie mai este importantă pentru că este ziua nașterii lui Ion Creangă. A fost unul dintre cei mai mari apreciați scriitori români, cu o activitate remarcabilă în lumea literară.

Nu se știe cu certitudine dacă data nașterii lui Ion Creangă este 1 martie 1837. Un document privind nou-născuții din Humulești indică data de 10 iunie 1839 pentru nașterea scriitorului, în timp ce cealaltă variantă reprezintă data de 1 martie 1837.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Criticul literar George Călinescu a propus să fie reținută data de 1 martie 1837, mai ales că însuși scriitorul afirma că s-a născut în această zi, potrivit volumului “Istoria Literaturii Române” (Editura Minerva, 1982), notează Agerpres.

Părinții lui Ion Creangă erau Ştefan a Petrei Ciubotarul şi Smaranda Creangă. A mai avut șapte frați și surori,  Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au decedat în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919.

A început studiile la școala de pe lângă biserica din satul natal în 1847, apoi mama sa l-a dat în grija bunicului matern, David Creangă, care l-a dus la Broșteni, acolo unde a continuat școala.

A fost înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț în 1853, sub numele Ștefănescu Ion. Ulterior, Ion Creangă a urmat cursurile de la Școala Catihetică din Fălticeni, sub numele pe care l-a păstrat pentru tot restul vieții sale.

Digisport.ro

E gata să plece la 5.000 km distanță, după ce amanta a născut al doilea copil, iar soția al patrulea. Pe cine ia cu el

După desființarea școlii din Fălticeni, a plecat la Iași și a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola. A fost hirotonit diacon în 1859.

Ion Creangă, suspendat din funcție după o ceartă cu autoritățile bisericești

Ion Creangă a terminat anul I al Școlii Preparandale din Iaşi, unde Titu Maiorescu era director. A început apoi să funcționeze ca institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi.

Cariera eclezială a scriitorului s-a încheiat după doar câțiva ani, din cauza unui conflict cu autoritățile bisericești. În 1872, a fost suspendat atât ca diacon, cât și ca institutor. S-a mutat într-o bojdeucă din mahalaua Țicău a orașului Iași, din moment ce nu mai avea unde să locuiască. A rămas acolo până la sfârșitul vieții.

În 1874, Ion Creangă a fost reprimit în învățământ. Un an mai târziu, acesta l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, fiind și cel care l-a introdus în cenaclul Junimea și care l-a încurajat să scrie.

Cu ce povestire și-a făcut debutul literar

În calitate de pedagog, împreună cu alți colegi, Ion Creangă a publicat manuale pentru clasele primare. Și-a publicat primele povestiri în aceste manuale, începând cu ediția din 1874.

Și-a făcut debutul literat cu celebra povestire “Soacra cu trei nurori” (1875), în revista “Convorbiri literare”. La scurt timp după debut a apărut și “Capra cu trei iezi”, iar până în 1878 au fost publicate și celelalte povești, toate fiind citite în cadrul cenaclului Junimea, după cum a scris Călinescu în “Istoria Literaturii Române”.

De asemenea, și povestirile “Inul și cămeșa”, “Poveste”, “Păcală”, “Acul și barosul”, “Ursul păcălit de vulpe” au apărut în “Convorbiri literare”.

Cea mai cunoscută operă a sa, “Amintiri din copilărie”, a apărut tot în revista condusă de Titu Maiorescu. Primele două părți au fost publicate în 1881, iar a treia în 1882. Partea a IV-a a fost citită de Ion Creangă în cercul literar al poetului N. Beldiceanu din Iași, după care a fost tipărită postum, în 1892.

Basmele “Punguța cu doi bani”, “Dănilă Prepeleac” și “Povestea porcului” (1876) au apărut tot în “Convirbiri literare”. În 1877 a publicat povestirea “Moş Nichifor Coţcariul”, “Povestea lui Stan Pățitul”, “Povestea lui Harap-Alb” și “Fata babei și fata moșneagului”. Poveștile sunt publicate în primul volum.

Bojdeuca lui Creangă, primul muzeu memorial literar din țară

Între 1883 și 1889, scriitorul s-a îmbolnăvit și nu a mai scris atât de mult. A murit la Iași la 31 decembrie 1889, după o suferință îndelungată. Înmormântarea a avut loc la 2 ianuarie 1890, la cimitirul “Eternitatea” din Iași.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române post-mortem, la 28 octombrie 1948.

Bojdeuca lui Ion Creangă, din Iași, este primul muzeu memorial literar din România și a fost inaugurat la 15 aprilie 1918. Totodată, este una dintre cele 12 filiale literare ale Muzeului Literaturii Române Iași.

În clădire se află expoziția documentar referitoare la viața li opera lui Creangă, biblioteca, dar și amfiteatrul în aer liber, construite în perioada 1984 – 1989, inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea povestitorului.