Life

124 de ani de când duminica este zi liberă în România. Cine a dat legea

06.03.2021 | 13:41
124 de ani de cand duminica este zi libera in Romania Cine a dat legea
124 de ani de când duminica este „zi de repaus” în România. Cine a dat legea. Sursa foto: ziarulunirea.ro
ADVERTISEMENT

Duminica. Zi de odihnă pentru cei mai mulți dintre noi. Ne-am născut cu duminica liberă, ni se pare firesc să lăsăm probleme de serviciu de-o parte duminicile. Știi, însă, când a devenit în România duminica „zi de repaus” prin lege? Sau cine a propus asta? Și cine a dat legea?

Ne-am obișnuit cu SRL. Nu „Societate cu răspundere limitată”, ci „săptămâna redusă de lucru”. Denumire adoptată în Epoca de Aur a lui Nicolae Ceaușescu, atunci când s-a decretat și sâmbăta zi liberă (doar de două ori pe lună), hotărâre luată în 1977 și pusă în aplicare treptat, cu finalizare națională în 1983.

ADVERTISEMENT

Zilele libere ale românilor au fost reglementate apoi, după schimbarea de regim din decembrie 1989, prin „Decretul-lege nr. 95 din 14 martie 1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat”.

124 de ani de când duminica este zi liberă în România. Cine a dat legea

Să ne întoarcem, însă, cu 124 de ani în istoria României, pe 6 martie 1897. În acea zi, am putea spune „istorică”, a fost adoptată „Legea repausului în zilele de duminică și sărbători”.

ADVERTISEMENT

Ministrul de interne al guvernului Petre S. Aurelian (1833-1909), Vasile Lascăr (1853-1907) a propus legea, susținut puternic de dramaturgul Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918), care avea să fie primar al Bucureștiului între 1899 și 1901.

Autorul cunoscutei trilogii despre istoria Moldovei, „Apus de soare ” (1909), „Viforul” (1910) și „Luceafărul” (1910), ca și al celebrilor Hagi Tudose, Domnul Vucea sau Neghiniță, își motiva sprijinul prin faptul că „Muncitorii nu-și pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori și întorcându-se acasă noaptea, târziu. Să le dăm dreptul de a-și mângâia copiii, de a și-i iubi și de a și-i crește și cunoaște”.

ADVERTISEMENT

Era numai un început al duminicii libere, pentru că, așa cum stipula acea lege, repausul era acordat, atenție!, doar o jumătate de zi, duminică dimineață. Mai erau stabilite, în plus, zile libere în 14 sărbători pe an. Dar și acelea cu un amendament: în cazul întreprinderilor industriale, Camera de Comerț era îndrituită să decidă excepțiile.

„Nenea” Iancu Caragiale a comentat „în contra repausului dominical”

Cel mai mare dramaturg român, inegalabilul și, din păcate, mereu actualul Ion Luca Caragiale comenta în stilul său inconfundabil „în contra repausului dominical” în schiţa „Repausul dominical”, din 1909.

ADVERTISEMENT

„Eu sunt orăşean… Mie-mi place oraşul… dar… nu duminicile şi sărbătorile…N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraș mare în zilele de repaus dominical!” – „amicul Costică Parigoridi” în „Repausul dominical”

„Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn… Ce somn!… Peste tot închis!… Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang…” – „amicul Costică Parigoridi” în „Repausul dominical”

„Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn… Şi nu pot dormi măcar – parcă sunt în stare de insomnie” – „amicul Costică Parigoridi” în „Repausul dominical”

„Şi când mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învârtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase!” – „amicul Costică Parigoridi” în „Repausul dominical”

Când au beneficiat și… brutarii de duminica liberă

Cu voturi „pro” și „contra, „Legea repausului în zilele de duminică și sărbători” avea să fie modificată în 14 aprilie 1910. Repausul duminical și în sărbătorile legale era legalizat şi în „unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice”.

La excepţii intrau și… brutăriile, din motive lesne de înțeles. Până în 6 iunie 1913, când, prin Decretul Regal nr. 4.333, autorităţile au scos pâinea din lista „articolelor ce trebuiesc neîndoielnic consumate imediat” şi, astfel, brutarii s-au putut bucura și ei de „repausul dominical”, conform stiriprotv.ro.

„Rădăcinile” istorico-religioase ale duminicii libere

În tradiția creștină, duminica este o zi în care nu se lucrează și se participă la Sfânta Liturghie, zi dedicată credinței și propriei familii, dar și semenilor bolnavi și suferinzi. „Duminica este ziua Domnului”, conform crestinortodox.ro.

„Sfânta Liturghie face abstracție de la orice fel de comparație. Sfânta Liturghie este Cer, este Dumnezeu. În mâna omului, bineînțeles. E cel mai important, cel mai mare lucru posibil” – părintele duhovnic Arsenie Papacioc

Împăratul Constantin cel Mare a fost primul care a hotărât dumnica liberă

Împăratul roman Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (274-337), cunoscut drept Constantin cel Mare dădea în 7 martie 321 un edict care stabilea ca duminica „să se odihnească magistrații și oamenii care locuiesc în orașe și să se închidă toate atelierele”.

…Edict pe placul atât al creștinilor, cât și al păgânilor, nu numai din Roma cea măreață, care a schimbat radical modul în care omenirea a folosit cele șapte zile ale săptămânii”, conform evz.ro. 

Până atunci duminica era o zi obișnuită, lucrătoare, deși tot mai mulți creștini din întreg Imperiul Roman o trăiau deja ca o zi de „închinare religioasă”, schimbând tradiția zi religioasă a sâmbetei, Șabatul evreiesc.

  • „În ziua venerabilă a Soarelui să se odihnească magistrații și oamenii care locuiesc în orașe și să se închidă toate atelierele. În țară, totuși, persoanele angajate în agricultură își pot continua în mod liber și în mod legal activitățile, deoarece se întâmplă adesea ca o altă zi să nu fie potrivită pentru însămânțarea cerealelor sau plantarea viței de vie, ca să nu neglijeze momentul potrivit pentru astfel de lucruri” – edictul lui Constantin cel Mare, din 7 martie 321
  • 15 zile libere, în diferire sărbători, au românii în 2021. Din care 8 au căzut sau cad sâmbătă sau duminică!
  • 4 luni din 2021 au câte 5 duminici, Ianuarie, Mai, August și Octombrie, celelalte 8 având doar câte 4
ADVERTISEMENT
Tags: