134 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Care au fost secretele vieții “Luceafărului poeziei românești”

Pe 15 iunie se împlinesc 134 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, considerat “Luceafărul poeziei românești”. Opera renumitului poet este cunoscută de milioane de români, însă nu și secretele din viața sa.

Se împlinesc 134 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Secretele vieții “Luceafărului poeziei românești”

De-a lungul timpului, viața lui Mihai Eminescu (1850 – 1889) a fost intens studiată de cercetători, care au aflat lucruri interesante despre “poetul nepereche”, așa cum a fost numit. Puțini știu că, în spatele operelor care l-au consacrat, poetul suferea de o tulburare afectivă, și anume sindromul bipolar.

Doar apropiații l-au cunoscut pe omul Mihai Eminescu, nu doar poetul. Istoricii au făcut cercetări pentru a afla cine era cu adevărat cel care este considerat cel mai mare poet al literaturii române.

Gheorghe Median, un istoric din Botoșani, a cercetat mulți ani mărturii ale contemporanilor lui Mihai Eminescu. Aceștia spuneau despre marele poet că era “un om obișnuit (…), foarte plăcut și charismatic”, care avea calități și defecte.

Digi24.ro

Elveția a câștigat Eurovision 2024, ediție controversată din cauza războiului din Gaza. Nemo a spart trofeul iar publicul a huiduit EBU

Vărul lui Eminescu, Mihai Mavrodin, a vorbit despre fizicul poetului, despre care spunea că arăta foarte bine și era greu să nu treacă neobservat. Însă ceea ce era impresionant la poet era, după cum a afirmat Gheorghe Median, era vocea sa, care era una foarte “blândă” și cânta “foarte frumos”.

Mai mult, acesta îi acompania, uneori, pe lăutari atunci când se afla la o distracție. Chiar și cunoscuții îl rugau pe poet să le cânte. De asemenea, poetul însuși era pasionat de muzică.

Potrivit contemporanilor săi, Mihai Eminescu avea un viciu major, și anume fumatul. La petreceri obișnuia să bea puțin, însă fuma foarte mult. “S-a dus vestea că era băutor. Paradoxal pentru cei care şi-au format imaginea asta cu petrecerile lui Eminescu, poetul nu era un băutor înrăit. Bea puţin.

Dar îi plăcea, în schimb, să piardă nopţile şi să fumeze. Fuma enorm. De fapt, atunci când vorbea, fuma ţigară după ţigară şi bea cafele”, a mai relatat istoricul Gheorghe Median, notează historia.ro.

Digisport.ro

Cine a atras atenția la festivitatea de premiere a celor de la FCSB. ”Campionul inimii mele”

Ştefanelli, fostul coleg de la Viena al lui Mihai Eminescu, a dezvăluit despre acesta că îi plăcea foarte mult să facă glume, inclusiv cu femeile, care deveneau foarte ușor atrase de el.

Afecțiunea de care suferea Mihai Eminescu

După 25 de ani, Mihai Eminescu a început să sufere de o tullburare psihică destul de gravă, sindromul maniaco-depresiv. Un medic psihiatru din Botoșani a susținut diagnosticul renumitului poet.

“Din păcate, din simptomele pe care am reuşit să le văd în nişte documente medicale, Eminescu suferea de tulburare afectivă bipolară. Ea se manifesta în reprize. Bineînţeles, geniul lui Eminescu nu a provocat această afecţiune şi nici boala nu a condiţionat geniul său.

Erau total independente. Probabil a ajuns în această situaţie din cauza condiţiilor de trai dintr-o anumită perioadă, a zbuciumului interior. În orice caz, creaţia îl transforma”, a explicat doctorul Nicolae Vlad, fost director al Spitalului de Psihiatrie Botoşani, pentru Adevărul.

Medicul spunea că poetul avea un comportament ciudat în diversele stadii ale bolii și că scria foarte mult în asemenea momente. Era foarte trist, așa că transpunea acele emoții în literatură.

“Este ca şi cum ar fi ajuns pe marginea prăpastiei. În acele perioade se pare că se şi însingura, nu comunica. În contrast, în momentele de manie, Eminescu se comporta exuberant.

Se îmbrăca multicolor, dorea să şocheze, îşi atârna medalii de haine. Se spune că, în episoadele de manie, fugeau şi prostituatele de Eminescu, atât era de exuberant, vorbea extrem de vulgar”, a mai povestit medicul.

De asemenea, psihiatrul Nicolae Vlad considera că Eminescu nu a primit tratamentul potrivit. La vremea respectivă, nu existau tratamente eficiente pentru această afecțiune. Medicul neuropatolog Ovidiu Vuia de la Bucureşti a confirmat diagnosticul și a criticat tratamentul cu mercur pe care medicii i-l dădeau poetului pentru sifilis.