35.000 de oameni mor anual în UE. „Pandemia tăcută”, una din principalele trei amenințări sanitare mondiale

Potrivit unui nou raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Uniunea Europeană a rămas în urma obiectivelor privind consumul de antibiotice pentru 2030, unele state membre revenind chiar la cifrele din 2019. OMS a clasificat rezistența la medicamente antibiotice drept în rândul principalelor zece amenințări mondiale la sănătatea publică.

35.000 de decese pe an în UE

Dincolo de OMS, anul trecut, Comisia Europeană și statele membre au identificat rezistența la antibiotice ca una din principalele trei amenințări la adresa sănătății mondiale. Rezistența la antibiotice (RAM) ucide între 33.000 și 35.000 de persoane în fiecare an în UE. În 2015, au fost înregistrate peste 670 000 de cazuri de rezistență. Această „pandemie tăcută” reprezintă un motiv de îngrijorare pentru ECDC, care a publicat recent un nou raport privind consumul de antibiotice și povara rezistenței la antibiotice în UE.

„Rezistența la antibiotice rămâne o amenințare majoră la adresa sănătății publice în Europa și în întreaga lume”, a declarat Andrea Ammon, directorul ECDC, cu ocazia prezentării raportului, luni. Rezistența la antibiotice (RAM) este capacitatea microorganismelor de a supraviețui sau de a se dezvolta în pofida unui agent antimicrobian care, în mod normal, inhibă sau ucide microorganismul respectiv.

Folosirea excesivă sau greșită a antibioticelor

RAM apare atunci când bacteriile, virușii, ciupercile și paraziții evoluează și dezvoltă rezistență, astfel încât nu mai răspund la medicamente, ceea ce face mai dificilă tratarea infecțiilor. Principala cauză a rezistenței este utilizarea excesivă sau greșită a antibioticelor, scrie Euractiv.

Digi24.ro

Avertisment după ce o dansatoare a murit sufocată în timp ce avea relații intime cu iubitul ei

Potrivit UE, „aproximativ 70 % din cazurile de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice au fost asociate asistenței medicale. Creșterea în continuare a rezistenței ar provoca anual aproximativ 10 milioane de decese la nivel mondial, reducând cu un procent între 2 % și 3,5 % produsul intern brut global. Până în 2050, economia mondială s-ar putea confrunta cu un cost de până la 100 de mii de miliarde de dolari”.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ jumătate din utilizările antibioticelor la nivel mondial sunt inadecvate. Acest lucru se poate datora utilizării antibioticelor atunci când acestea nu sunt indicate, alegerii unui antibiotic cu un spectru prea larg și utilizării unei doze sau a unei durate de tratament necorespunzătoare. Raportul ECDC, care se concentrează asupra nivelurilor de consum de antibiotice în UE, arată că progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 sunt încă foarte lente în statele membre.

Recomandările UE

În iunie, Consiliul UE a adoptat recomandări menite să intensifice acțiunile de combatere a RAM. Recomandările includ două obiective legate de consumul de antibiotice care ar trebui atinse până în 2030, folosind anul 2019 ca an de referință: o reducere cu 20 % a consumului total de antibiotice și o pondere de 65 % a antibioticelor consumate care să aparțină grupului Access, adică antibiotice cu spectru îngust care, în conformitate cu clasificarea AWaRE a OMS, sunt eficiente împotriva unei game largi de infecții comune și prezintă un risc relativ scăzut de a dezvolta rezistență.

Aceste recomandări „arată că există un consens larg în rândul statelor membre ale UE cu privire la faptul că aceasta este o amenințare gravă pentru sănătate și că este nevoie de acțiuni imediate”, a declarat Andrea Ammon. Potrivit raportului, consumul total de antibiotice pentru uz uman a scăzut cu 2,5% între 2019 și 2022, „ceea ce indică un progres lent către obiectivul de reducere cu 20% până în 2030”.

Digisport.ro

FOTO A "măcelărit" imnul în fața a 70.000 de oameni și a ajuns să fie batjocorit în întreaga țară: "Retrage-te!"

Aceste cifre urmează restricțiilor fără precedent din 2020 și 2021, în timpul pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, de la sfârșitul pandemiei, a avut loc o revenire la „normalitate”, pe care ECDC o atribuie modelelor de viroze respiratorii de iarnă, reluării contactelor sociale, schimbărilor în obiceiurile de igienă și în practicile de prescriere a antibioticelor. Raportul ECDC arată că doar nouă state membre ale UE au atins sau au depășit obiectivul de cel puțin 65% din consumul de antibiotice provenind din grupul Access, în timp ce UE în ansamblu a atins 59,8%.

Diferențe majore între statele membre

Raportul subliniază, de asemenea, că numărul de țări care au atins sau depășit obiectivul de 65% nu s-a schimbat din 2019 și că 12 state membre au avut un consum total de antibiotice mai mare în 2022 decât în 2019. Acesta este în special cazul Bulgariei (+24%), al Maltei (+15%) și al Lituaniei (+13,5%). În plus, există încă diferențe majore între statele membre, de la cifre îngrijorătoare în Bulgaria la cifre promițătoare în Finlanda, unde consumul a scăzut cu 15%.

„Progresul UE nu poate fi decât suma progreselor înregistrate de fiecare stat membru”, a subliniat Andrea Ammon la prezentarea raportului. ECDC solicită acțiuni urgente în întreaga Uniune Europeană, asigurând măsuri de sprijinire a utilizării prudente a antibioticelor și de promovare a dezvoltării de noi medicamente de acest fel și soluții alternative.

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyrakides, a anunțat că UE va aloca 50 de milioane de euro pentru o nouă acțiune comună privind rezistența la antibiotice, care va fi lansată la începutul anului 2024, și alte 17 milioane de euro pentru a îmbunătăți accesul la noi antibiotice.

Propunerea Comisiei Europene pentru un nou regulament farmaceutic abordează deja această problemă și vizează stimularea inovării și a dezvoltării de noi antibiotice în UE. Soluția propusă este o perioadă de testare de 15 ani a unui „sistem de bonuri transferabile de exclusivitate a datelor” pentru noile antibiotice, pentru a încuraja dezvoltarea de noi produse.

Aceste bonuri vor permite companiilor care dezvoltă un nou antibiotic să prelungească cu un an perioada în care au exclusivitate asupra vânzării unui alt produs, mai profitabil, sau să vândă acest bon unei alte companii. Deși industria farmaceutică a salutat această propunere, ea rămâne un subiect sensibil în cadrul negocierilor din cadrul instituțiilor europene, statele membre fiind mai degrabă sceptice în ceea ce privește punerea sa în aplicare.