A fost publicat carnetul lui Nicolae Ceaușescu. Câte diplome de doctor avea și cum a ajuns Doctor Honoris Causa în Filipine

Cei de la CNSAS au făcut, așadar, public, carnetul lui Nicolae Ceaușescu care arată încă o dată realitatea tristă a dictaturii comuniste. Așadar, cel mai cunoscut cizmar al neamului se lăuda cu foarte multe titluri de Doctor Honoris Causa, inclusiv al unor universități din Filipine, Liban sau Buenos Aires, Argentina.

Câte diplome de doctor avea Nicolae Ceaușescu și cum a ajuns Doctor Honoris Causa în Filipine

”Dragi @urmăritori, ați votat majoritar pentru „1”, drept urmare vă prezentăm astăzi Cartea de evidență personală a membrului P.C.R. No 0000001.  Doctor în economie, doctor în științe politice, Doctor Honoris Causa al Universităților din București, Ecuador, San Marcos, Liban, Buenos Aires, Sur – Bahia Blanca, Nisa, Filipine, Yucatán, Teheran, deținător al titlului de onoare suprem Erou al Republicii Socialiste România.

Dar și al altor ordine și decorații, General locotenent, membru în Comitetul Central al Partidului Comunist din România, Deputat în Marea Adunare Națională, Președinte al Republicii Socialiste România, Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Președinte al Frontului Democrației și Unității Socialiste. Atât”, au transmis, în mod ironic, reprezentanții CNSAS.

După cum se poate vedea în imagini, Cartea de Evidență Personală a membrului PCR Nicolae Ceaușescu avea numărul de înregistrare 0000001, în timp ce dictatorul se lăuda cu profesia de bază ”economist” și categoria socială ”muncitori”. Primit în PCR în 1933, Nicolae Ceaușescu a studiat la Institutul de Științe Economice și Academia Ștefan Gheorghiu.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Pentru că nu se putea altfel, Nicolae Ceaușescu se lăuda cu diverse decorații, cum ar fi ordinele Steaua RSR din 1948, precum și medalia de eroul al muncii socialiste din 1964, sau medalia Tudor Vladimirescu din 1996 (printre altele). Tot din acest carnet aflăm că Nicolae Ceaușescu ”știa” limba rusă și franceză. De asemenea, fostul dictator se mândrea că face parte dintr-o familie de ”țărani”, alături de sora Bărbulescu Lina și frații Ceaușescu Ilie și Ceaușescu Ion.

De ce mai există români care-l regretă pe Nicolae Ceaușescu? Explicația specialiștilor

Internauții care mai sunt interesați de subiectul Nicolae Ceaușescu, puțini ce-i drept, nu au uitat să-i ureze ”numai de bine” fostului dictator. ”Efectiv, văd roșu în fața ochilor”, scria un bărbat, fiind completat de o doamnă: ”Cum il ridică PCR rus. Multe daune ne-au adus, din cizmar președinte. Diplome cu carul scrise de-ai noștri din țară, care nu erau recunoscute peste hotare. Câtă dezinformare, câtă fatalitate, bine că s-a dus”.

Un sondaj din 2021 arăta că 63% din români cred că se trăia mai bine pe vremea comunismului. Extrem de bizar, jumătate dintre aceștia aveau până în 30 de ani, deci nu au prins acele vremuri ca să se poată raporta obiectiv la ele. Cosmin Popa, istoric și cercetător specializat în epoca comunistă explica pentru Vice.com care sunt cauzele acestei percepții.

”Cauzele pentru această atitudine sunt multiple, dar cele mai importante sunt necunoașterea istoriei și gândirea critică precară. În plus, există un curent subteran de reabilitare a perioadei ceaușiste, prezentată ca una de înflorire, de apogeu al ființei românești. Într-o primă fază, la asta au contribuit structurile reziduale ale ceaușismului, formate cu precădere din foști activiști și ofițeri de Securitate, dar și din urmași ai acestora, care au scris literatură presupus memorialistică.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Steagul  reabilitării comunismului românesc a fost preluat apoi de diverși lideri de opinie și transmis în cele din urmă partidelor populiste, care exploatează din plin frustrările, fricile, dar mai ales ignoranța unora. La toate acestea se adaugă faptul că autoritățile române nu au avut și nici nu au o politică de memorializare a represiunii comuniste. O astfel de situație se explică exact prin dorința marilor partide democratice din România, care datorează totuși mult structurilor de dinainte de 1989, de a nu intra în conflict deschis cu reziduurile socialismului și de a nu ostiliza acele segmente sociale care împărtășesc astfel de valori”, explica Cosmin Popa.