La trei decenii și jumătate de la căderea lui Nicolae Ceaușescu, românii continuă să fie nostalgici după comunism. Un sondaj relevă că aproape jumătate dintre cetățeni spun că se trăia mai bine pe vremea dictatorului PCR.
Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de INSCOP pentru News.ro prezintă o situație greu de explicat. La aproape 34 de ani de la căderea comunismului, peste 46% dintre români cred că situația dinainte de 1989 era mai bună decât cea din prezent.
Realizat într-o perioadă dificilă din punct de vedere social, cu greve și scumpiri pe bandă rulantă, sondajul pare că surprinde oarecum starea de nemulțumire a oamenilor față de actuala situație.
Un sondaj similar realizat în 2013 arăta că circa 44% dintre români considerau că se trăia mai bine în comunism comparativ cu situaţia din prezent. La un deceniu distanță, cei care cred acest lucru sunt mai numeroși: 46,4%.
Puțin peste 34% spun că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Au spus ”Nu ştiu / nu răspund” 5,7% din total eşantion (faţă de 6.,4% în noiembrie 2013).
Aceeași cercetare mai scoate în evidență faptul că 48,1% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45,5% în noiembrie 2013). Doar 42,3% au o poziție opusă (faţă de 44,7% în noiembrie 2013).
De notat că cei cai care spun că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent sunt în general persoanele cu educaţie primară sau locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, precum și cei cu un venit mai redus, arată analiza socio-demografică.
Remus Ştefureac, director INSCOP Research, consideră că, la o primă vedere, este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România.
El spune că există și nişte explicaţii pentru rezultatele cercetării. ”Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online.
Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, declară Ştefureac.
Datele sondajului INSCOP au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Eșantionul: 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.