Ambasadorul Ungariei la București refuză să-i înmâneze premierului Viktor Orban o citație emisă de Curtea de Apel Iași, într-un proces ce vizează declarații discriminatorii făcute de acesta la Băile Tușnad, în 2022.
Litigiul a pornit de la o cerere a deputatului PNL, Alexandru Muraru, care a solicitat în instanță anularea Hotărârii 683/2022 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care a decis că premierul ungar nu poate fi sancționat administrativ în România, pentru că acesta se bucură de imunitate jurisdicțională.
Anul trecut, după discursul lui Viktor Orban la Băile Tușnad, Alexandru Muraru s-a adresat CNCD, solicitând ”sancționarea declarațiilor cu caracter rasist și xenofob, care au atentat la demnitatea persoanei”. Muraru a subliniat în cererea sa faptul că, pe data de 23 iulie 2022, Viktor Orban se afla în România în cadrul unui eveniment privat, în afara activității sale de prim-ministru al Ungariei.
Pe 20 martie 2023, Alexandru Muraru a dat în judecată CNCD și pe Viktor Orban, în contencios administrativ și fiscal, iar procesul propriu-zis a început pe 8 iunie 2023, cu o amânare. Următorul termen este stabilit pentru 18 septembrie 2023.
Judecătorii de la Curtea de Apel Iași i-au transmis o citație lui Viktor Orban, tradusă în limba maghiară, prin intermediul ambasadorului Ungariei la București. Potrivit datelor din dosar, consultate de FANATIK, acesta a refuzat să-i transmită citația lui Viktor Orban, invocând un argument cu totul bizar, acela că nu a putut identifica persoana în cauză.
”Domnul ambasador a arătat că nu a transmis pârâtului Orban Viktor actele de procedură, respectiv citația și cererea de chemare în judecată, invocând faptul că nu a putut fi identificată persoana respectivă și nu ar fi aplicabil regulamentul UE nr 20201784.
De asemenea, a invocat Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, care în opinia reclamantului nu este aplicabilă”, se arată în încheierea de ședință consultată de FANATIK.
Precizările ambasadorului Ungariei au venit în scris, iar magistrații s-au văzut nevoiți să ia în calcul o altă variantă pentru a face ca citația să ajungă la Orban. Mai precis, documentul ar putea ajunge la premierul ungar prin intermediul MAE.
Ambasada Ungariei nu este parte din dosar, așa că nu poate fi obligată să transmită citația. Pe de altă parte, aceeași instituție l-a identificat pe Viktor Orban și a îndeplinit protocolul de comunicare a citației în vederea soluționării cauzei la CNCD, în noiembrie 2022. Atunci, Orban a ales să nu transmită concluzii scrise consiliului.
Pe 23 iulie 2022, Viktor Orban a susținut o serie de declarații controversate, care au adus aminte de perioada Holocaustului și care au primit critici inclusiv din partea Academiei Maghiare de Științe. Premierul ungar a spus, atunci: ”De aceea am luptat dintotdeauna: suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim popoare de rasă mixtă”.
CNCD a condamnat public declarațiile premierului Ungariei, pe care le-a calificat ca fiind ”discurs de ură” care creează o ”atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa unor categorii de persoane pe criteriul naționalitate și rasă”.
În același timp, consiliul nu a putut decât să admită excepția imunității jurisdicționale a părții reclamate, având în vedere calitatea acestuia de premier al Ungariei, aflat într-un stat străin. CNCD a transmis o copie a hotărârii către instituția Avocatului Poporului din Ungaria. Decizia s-a luat cu 5 voturi la 3.
Claudia Cerasela Bănică, Maria Moța și Claudia Sorina Popa, membre ale Colegiului director prezente la ședință, au formulat o opinie separată, solicitând admiterea cererii de sancționare, arătând că prin opinia majoritară se creează un precedent periculos.
Viktor Orban a revenit anul acesta la Băile Tușnad și a susținut un discurs în care a lansat din nou unele mesaje considerate provocatoare. Înainte de eveniment, premierul maghiar s-a întâlnit cu omologul său român, Marcel Ciolacu, în cadrul unui prânz privat, care s-a desfășurat la București.