Același dezastru în Sănătate, la șase ani de la Colectiv. Câți miniștri au preluat portofoliul și ce partide s-au perindat la minister

Episodul Colectiv trebuia să devină momentul zero al Ministerului Sănătății! Pe 30 octombrie 2015, România a privit neputincioasă cum zeci de tineri și-au pierdut viața într-o tragedie mare cât o țară întreagă. Disperați, medicii și-au strigat lipsurile și au acuzat pentru prima dată un sistem putred.

Spitalele s-au transformat în adevărate închisori ale morții și mărturiile puținilor supraviețuitori au cutremurat opinia publică. România descoperea atâtea lipsuri elementare încât păreau de domeniul incredibilului.

Ce s-a schimbat de la episodul Colectiv

Mii de oameni au ieșit în stradă și guvernul Ponta a căzut. Nicolae Bănicioiu, cel care deținea portofoliul la Sănătate, a intrat definitiv în istorie pentru declarația „avem de toate”, în condițiile în care numai o minune și transferul în străinătate i-a salvat pe mulți de la moarte.

Nosocomialele au intrat în vocabularul oamenilor care au privit consternați spectacolul politic. Dreapta a acuzat stânga și replica nu a întârziat să apară. De altfel, de atunci polii politici s-au succedat la conducerea Ministerului Sănătății și au promis reforme, reașezări și redefiniri.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Nu puțini au fost miniștrii care au încheiat contestați de toată lumea. Acuze dure, probleme cu legea, infracțiuni, culmea, incendii în spitale și per total o nepăsare ridicată la rang de artă au făcut ca ministerul să rămână ancorat în aceleași probleme.

Opt oameni au condus Sănătatea după episodul Colectiv fără să-i punem la socoteală pe premierii interimari care au preluat interimatul. De asemenea, Vlad Voiculescu a avut două mandate.

Cine a preluat Sănătatea după episodul Colectiv

Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș premier după tragedia de la Colectiv. Acesta a propus un guvern din tehnocrați menit să asigure liniștea până la alegerile legislative din 2016.

Patriciu Achimaș-Cadariu a fost primul ministru al Sănătății pe care l-a numit Dacian Cioloș. A preluat mandatul pe 17 noiembrie 2015 și l-a predat în mai 2016. A avut parte de o perioadă agitată în fruntea ministerului. O epidemie de sindrom hemolitic-uremic izbucnită în februarie 2016 a cauzat moartea mai multor copii, în special din zona județului Argeș, în timp ce alții au ajuns internați pentru câteva săptămâni la terapie intensivă.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Cauza probabilă a acestei epidemii a fost infectarea cu Escherichia coli în urma unor produse lactate contaminate. Nu a fost cea mai mare problemă la care Cadariu a căutat răspuns.

Mai mulți răniți în urma incendiului de la Colectiv au fost transferați în spitale din alte țări europene, rata lor de supraviețuire fiind una apropiată de media la nivel european. În România, mulți dintre ei n-ar fi avut nicio șansă.

Astfel, oamenii au aflat despre capacitatea redusă a spitalelor din București de a trata marii arși. Spitalul de Urgență Floreasca, de exemplu, nu avea încă secția de arși funcțională.

Culmea, aici au fost investiți, atenție, nu mai puțin de 9 milioane de euro în echiparea ei. Cadariu a venit în inspecție și după ce a sesizat că echipamentele nu erau funcționale l-a demis pe directorul spitalului.

Povestea nosocomialelor după tragedia de la Colectiv

De asemenea, presa a relatat cum victimele tragediei de la Colectiv au murit din cauza infecțiilor nosocomiale. Acestea au fost cauzate de diluarea dezinfectanților folosiți în spitale, indicând drept principal vinovat furnizorul Hexi Pharma.

Era pentru prima oară când românii aflau despre aceste dedesubturi ale sistemului medical și cum unii făceau adevărate averi în complicitate cu autoritățile. S-au găsit numeroase probe neconforme și Parchetul General a declanșat o anchetă penală.

Privit inițial ca un adevărat salvator, Cadariu a transmis că incidența probelor neconforme era una mică. Presa a descoperit contrariul și ministrul s-a apărat afirmând că acel rezultat era unul clasificat în contextul anchetei penale. În cele din urmă, Cadariu și-a prezentat demisia.

Vlad Voiculescu, primul mandat

Vlad Voiculescu a preluat mandatul pe 20 mai 2016 și l-a predat după ce PSD a câștigat alegerile. A avut un rol apreciat de opinia publică în minister spre deosebire de cel de-al doilea mandat.

Era cunoscut pentru rețeaua citostaticelor, adică o asociere de voluntari care importau neoficial medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer, absente de pe piața din România, la momentul respectiv.

Voiculescu a activat ca ministru puțin peste jumătate de an și nu a avut susținerea parlamentului. Cu toate acestea a încercat să impună mai multe schimbări ale sistemului de sănătate.

Reforma conducerii spitalelor, una căreia i s-a opus Partidul Social Democrat sau legea vaccinării au fost marile proiecte în care s-a implicat. Ambele au rămas însă în aer.

Reîntoarcerea PSD-ului la Sănătate

După ce PSD-ul a înroșit harta în 2016, Florian Bodog a fost primul ministru care a preluat Sănătatea. A stat un an de zile în instituție, dar numele său a fost strâns legat de un scandal uriaș.

DNA l-a trimis în judecată și l-a acuzat că atunci când a deţinut poziţia de ministru ar fi acţionat pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără ca aceasta să vină la serviciu și să presteze activităţile la care era obligată prin contract.

Din 29 ianuarie 2018 până pe 4 noiembrie 2019 ministerul a fost preluat de Sorina Pintea. A fost demisă după moțiunea de cenzură care a pus punct cabinetului Viorica Dăncilă.

Interesant este că după mandatul de ministru, pe 28 februarie 2020 a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA. Aceasta ar fi luat mită 120.000 de lei pentru un presupus contract de construcție a unor săli de operație. A fost arestată preventiv pentru 30 de zile, dar eliberată după câteva zile rămânând sub control judiciar.

Oamenii PNL-ului în minister

Pe 4 noiembrie 2019 ministerul a fost preluat de Virgil Costache. Acesta a rezistat până pe 26 martie anul următor când pandemia de coronavirus începea să devină periculoasă pentru România.

Încă de la audieri mandatul său a fost pus sub semnul întrebării. Fostul ministru Florian Bodog l-a întrebat pe Costache de ce nu stă în autoizolare,  acesta fiind contact direct cu un infectat de coronavirus. Răspunsul liberalului i-a lăsat pe toți cu gura căscată: ”Dacă stăm după proceduri, nu mai facem nimic!”

Și-a dat demisia la solicitarea partidului și a fost înlocuit cu Nelu Tătaru pe data de 26 martie 2020. Acesta a stat în funcție până pe 23 decembrie 2020.

Deși a luat mai multe măsuri pentru oprirea pandemiei de COVID-19 nici el nu a scăpat de acuze. Astfel, Ministerul Sănătății condus de Tătaru a cumpărat mai multe izolete pentru transportul pacienților bănuiți de infecție cu coronavirus, dar potrivit procurorilor DNA ar fi făcut-o la un preț mult mai ridicat decât valoarea lor reală de pe piață.

A scris și el istorie după ce a declarat că „masca purtată de omul sănătos face mai mult rău decât bine”. În cele din urmă avea să-și schimbe atitudinea și a îndemnat la purtarea măștilor.

Mai mult decât atât, farmacia pe care o deținea soția lui Nelu Tătaru a fost acuzată că a vândut măști la suprapreț în contextul pandemiei

Vlad Voiculescu, al doilea mandat, primele mari probleme

Pe 23 decembrie 2020, USR l-a reinstalat pe Vlad Voiculescu în funcția de ministru al Sănătății. Acesta a rezistat până pe 14 aprilie 2021 când a fost demis de Florin Cîțu. A urmat un adevărat scandal și o primă mare neînțelegere între coaliția aflată la guvernare.

Alături de Voiculescu a fost demisă și Andreea Moldovan din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Îndepărtările celor doi au avut loc după mai multe săptămâni de tensiune în coaliție.

Cîțu a spus punct după ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, care prevede noile criterii pentru carantinarea unei localități. Mai mult decât atât, ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial fără informarea premierului.

Interesant este că Andreea Moldovan a recunoscut că nu a discutat personal cu premierul, dar a transmis că documentul a fost discutat și votat în Comitetul Tehnico-Științific, care e un comitet interministerial și în care se decid și hotărârile CNSU.

De asemenea, în timpul mandatului lui Vlad Voiculescu a avut loc și scandalul transparentizării datelor privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Pe 29 ianuarie, la nici o lună de la preluarea mandatului, un incendiu a izbucnit într-unul dintre pavilioanele Institului de Boli Infecțioase Matei Balș din București. 20 de pacienți COVID-19 care erau internați în pavilionul cuprins de incendiu au murit în acea zi sau în săptămânile care au urmat, după ce au fost transferați.

Deși Voiculescu a promis un raport în urma tragediei acesta nu a mai fost prezentat până în ultima zi a mandatului de ministru. Scandalul evacuării în miez de noapte a Spitalului Foișor și cei 3 pacienți care au murit sufocați în TIR-ul de la Spitalul Victor Babeș au cântărit enorm în demiterea lui Voiculescu.

Ioana Mihăilă, al doilea om al USR-ului la Sănătate

Pe 21 aprilie 2021, USR a propus un al doilea om la Ministerul Sănătății. Ioana Mihăilă a rezistat până pe 8 septembrie 2021. Mandatul acesteia a adus și mai multe contre cu premierul Florin Cîțu.

Cei doi s-au certat pe bugetul ministerului, dar și pe campania de vaccinare. După ce aceasta și-a dat demisia, fostul șef al Executivului nu a ezitat și a încercat să o scoată vinovată pentru numărul scăzut al oamenilor care au ales să se imunizeze.

Interesant este că atunci când a fost chestionată dacă sunt mai importante orgoliile politice în comparaţie cu sănătatea publică, Ioana Mihăilă a răspuns: “Eu nu am niciun orgoliu politic, dar cred că această întrebare trebuie adresată premierului Cîţu, care deja a demis în plin val 3 un ministru al Sănătăţii”.

Rezultate finale: cine a condus Sănătatea după tragedia de la Colectiv

Tragem linie și observăm că după tragedia de Colectiv au urmat în funcția de ministru al Sănătății doi tehnocrați fără sprijin politic prea mare. Patriciu Achimaș-Cadariu a condus instituția 174 de zile, în timp ce încă neafiliat politic, Vlad Voiculescu a făcut-o pentru 229 de zile. Avem un total de 403 zile.

Guvernarea PSD i-a propus pe Florian Bodog pentru 390 de zile și pe Sorina Pintea pentru 644 zile. Așadar 1034 de zile în care social democrații au avut frâiele Sănătății.

Liberalii l-au ținut în funcție pe Virgil Costache pentru 143 de zile și pe Nelu Tătaru pentru 272 de zile. Reiese un total de 415 zile.

Și USR a avut ministerul Sănătății. Vlad Voiculescu a stat 112 zile, apoi Ioana Mihăilă 140. Amândoi au strâns 252 de zile în instituție ceea ce ne aduce la un clasament ferm.

PSD a deținut Ministerul Sănătății pentru cele mai multe zile după tragedia de la Colectiv. Social democrații au fost urmați de tehnocrați, apoi liberali și USR. Cele mai multe zile în funcție le-a petrecut Sorina Pintea, după care Florian Bodog și Vlad Voiculescu, ultimul fiind în minister pentru două mandate.