Acuze dure la adresa bugetului! De ce spun sindicaliștii din Educație că e o glumă proastă

Acuze dure vin din Educație la adresa bugetului pe care îl propune Executivul condus de Florin Cîțu. Sindicaliștii au luat foc și arată cu degetul procentul infim care ar urma să meargă în învățământ. Mai mult de atât, profesorii spun că o alocare atât de mică din bugetul țării pentru Educație nu poate să reprezinte decât o continuare absurdă a unei politici de subfinanțare. 

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a fost prima care a reacționat și i-a acuzat pe cei aflați la guvernare că refuză dialogul social și că procentul pe care vor să-l aloce este doar o glumă proastă.

În plus, sindicaliștii nu au ezitat și au transmis că au mai avut o dată parte de asemenea tăieri. Se întâmpla în timpul guvernării Boc, una de tristă amintire pentru sectorul bugetar.

Acuze dure ale sindicaliștilor din Educație la adresa bugetului!

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîțu prin care este refuzată orice formă de dialog social.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Această politică a ușilor închise promovată de Coaliția: PNL-USR PLUS-UDMR, ne amintește de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit”, se arată într-un comunicat al FSLI.

Culmea, întreaga situație a apărut în timpul mandatului pe care l-a recâștigat Klaus Iohannis. De altfel, șeful statului a avut ca program principal chiar motto-ul „România Educată”.

Profesorii se întreabă cum este posibil acum să crești nivelul educației cu un buget de austeritate. De asemenea, aceștia au ținut să readucă aminte că România are în continuare peste 800 de unități școlare cu toalete ca în Evul Mediu. Pentru toate aceste situații, bugetul nu oferă rezolvare.

Profesorii, fără măriri de salariu în 2021

Profesorii au primit deja o veste proastă – în acest an nu vor exista creșteri salariale. Cadrele didactice ar putea rămâne însă și fără alte beneficii. Guvernul discută deja eliminarea indemnizației de hrană și a anunțat piedici și în voucherele de vacanță.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

„Având în vedere că în învățământ sunt aproximativ 60.000 de salariați care câștigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizații ar avea consecințe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supraviețuiască.

Printre cei loviți de această decizie sunt și cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei”, susțin sindicaliștii.

Profesorii ridică mâinile în sus și spun că, în aceste condiții, nu se poate discuta despre performanță în învățământ. Și supraviețuirea este pusă sub semnul întrebării.

„Este un an greu din toate punctele de vedere, evident pentru salariații de învățământ se adaugă și această problemă de plafonare a salariilor, comparat cu ceea ce trebuia să se întâmple.

Evident că suntem nemulțumiți cu toții, la nivelul salarial la care am ajuns nu se poate vorbi de motivație și de performanță în sistemul de educație. Toți profesorii facem toate eforturile să convingem societatea românească de faptul că nu mai poate exista, de fapt, nu că nu mai vorbim de performanță, ci vorbim chiar de existența în sine a sistemului de educație”, a transmis Sorin Dragne, liderul Sindicatului Învățământului Preuniversitar din Sectorul 1 pentru FANATIK

Cât investesc celelalte țări din UE în educație

România este o codașă a Uniunii Europene în privința banilor alocați în acest domeniu. Pe primele două locuri se află Danemarca și Suedia. Nordicii investesc anual 7,8, respectiv 7,6 din buget în educație și rezultatele se văd cu ochiul liber.

Belgia, Portugalia, Germania, Franța, Cipru, Finlanda și Slovenia duc și ele un procent de peste 5% din bugetul total înspre elevi.

De altfel, școlile din aceste țări reprezintă adevărate țeluri pentru studenții din estul Europei. Mulți dintre ei fug pe capete în vest și încearcă să-și asigure un viitor în țări care nu se sfiesc să plătească bani grei pentru oamenii de top pe care alții nu reușesc să-i păstreze.

România și Bulgaria sunt țările care au rămas mai mereu datoare la acest capitol. Ambele promit bani mulți, dar sfârșesc prin a aloca o cotă mică din bugetul anual.

Ce înseamnă o educație săracă

Conform ultimelor statistici, în România există aproximativ 400.000 de copii care nu merg la școală sau nu termină învățământul obligatoriu. Mai mult, dacă ne raportăm la evaluarea PISA realizată de OCDE în urmă cu doi ani de zile, rezultatele au fost dezastruoase.

44% dintre adolescenții de 15 ani nu reușeau să citească sau să scrie corect într-un an în care 3,4% din bugetul total anual al României a mers la Educație. Acum, situația ar putea fi una și mai dramatică. De altfel, pandemia a scos la iveală adevăruri multe, însă băgate sub preș ani de zile.

Câteva mii de elevi nici măcar nu aveau curent electric, în timp ce procentul celor care nu beneficiau de internet sau laptopuri, tablete și telefoane a fost unul mult mai mare.