Analiză. Ludovic Orban, Boris Johnson sau Jacinda Ardern? Cine a gestionat cel mai bine criza cauzată de coronavirus

Trei premieri, o singură sarcină. Cine a gestionat cel mai bine criza cauzată de coronavirus: Ludovic Orban, Boris Johnson sau Jacinda Ardern?

Cine a gestionat cel mai bine criza cauzată de coronavirus

Politicienii care s-au aflat la cârmele țărilor lumii în aceste ultimele luni, printre care și Ludovic Orban, Boris Johnosn sau Jacinda Ardern, au avut o sarcină extrem de grea, respectiv să gestioneze cât mai bine criza cauzată de coronavirus.

Chiar dacă pericolul COVID-19 nu a trecut, FANATIK face o analiză a modului în care au fost implementate diverse măsuri speciale în România, Marea Britanie și Noua Zeelandă.

Niciun guvernant nu a avut un model după care să facă lucrurile, așa că gestionarea s-a făcut în funcție de cum a simțit fiecare.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Cât de bine s-a descurcat fiecare dintre cei trei premieri în a limita răspândirea virusului și a reporni motoarele economiilor țărilor pe care le conduc aflăm în cele ce urmează.

Ludovic Orban

Pe 25 mai, înainte de actualizarea zilnică a bilanțului, pe teritoriul României erau confirmate 18.070 de cazuri de infecție cu noul coronavirus. Dintre aceastea, 11.399 erau declarate vindecate, în timp ce 1.179 de persoane au pierdut lupta cu boala.

Pe 21 februarie, în urma epidemiei declanșate în Italia, guvernul condus de Ludovic Orban anunța o carantină de 14 zile pentru toți cei care reveneau din regiunile afectate, iar o zi mai târziu erau programate cinci spitale care funcționau ca centre de izolare pentru posibile cazuri COVID-19.

Au urmat măsuri tot mai restrictive, iar pe 8 martie au fost interzise toate activitățile ce implică un număr mai mare de 1.000 de oameni, iar pe 9 martie au fost suspendate zborurile spre și dinspre Italia și închise școlile

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pe 11 martie, autoritățile au luat decizia de a suspenda adunările mai mari de 100 de oameni și au închis muzeele. Chiar dacă măsurile de mai sus aveau ca termen două-trei săptămâni, acestea au continuat să fie impuse.

Câteva zile mai târziu, pe 14 martie, România avea 101 cazuri de coronavirus, fapt ce a dus la decretarea stării de urgență în țara noastră, începând cu 16 martie. Măsurile impuse în această etapă au fost adoptate direct prin ordonanțe militare, fără a mai fi nevoie de acordul politicienilor.

Printre măsurile adoptate la acea vreme amintim limitarea deplasărilor în alte scopuri decât cele de necesitate majoră, interzicerea acestora în anumite intervale, ajungându-se până la aplicarea unui anumit inerval orar în care cei peste 65 de ani puteau ieși din case, interzicerea părăsirii localității și carantinarea unor orașe sau regiuni.

De pe 15 mai, România a intrat în starea de alertă, ce presupune o relaxare treptată a măsurilor adoptate în perioada stării de urgență, în timp ce Ziarul Financiar notează că firmele românești au pierdut 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri, iar până la finalul anului vor mai pierde între 30-50 de miliarde de euro.

Din acest motiv, Executivul este acuzat că nu a venit nici până în acest moment cu un plan de relansare economică și, chiar dacă au reușit să gestioneze eficient criza cauzată de coronovarisus, guvernanții nu par a fi capabili de a o gestiona pe cea financiară, care bate la ușă.

Boris Johnson

Specialiștii de la Imperial College din Londra au realizat o formulă de calcul pentru a estima ce efect va avea pandemia de coronavirus asupra Regatului Unit, anunțând în luna februarie că două treimi din numărul de călători din China nu erau verificați la intrarea în Marea Britanie.

Acest lucru ar fi dus la mai multe lanțuri de transmitere a infecției COVID-19 și se estima atunci că acest lucru va duce la infectarea a până 60% din populația țării

Abia o lună mai târziu, premierul britanic, Boris Johnson, a decis să recomande autoizolarea și a transmis că alte măsuri vor fi anunțate în viitor.

Pe 12 martie, când în Marea Britanie erau confirmate 590 de cazuri, guvernul recomanda cetățenilor să stea în casă vreme de 7 zile dacă experimentează simptome asemănătoare celor legate de coronavirus, iar școlile și persoanele vârstnice erau sfătuite să evite călătoriile în străinătate.

Boris Johnson a anunțat pe 20 martie, când țara sa avea deja 144 de morți COVID-19, că vor fi închise pub-urile, restaurantele, sălile de fitness și muzeele, iar o zi mai târziu bilanțul deceselor ajungea la 281.

Pe 27 martie, premierul și alți politicieni anunțau că au fost infectați cu noul coronavirus, aruncând criza cauzată de infecția COVID-19 pe o traiectorie și mai alarmantă, timp în care în Regatul Unit erau confirmate 14.579 de cazuri și 759 de morți.

Boris Johnson a fost internat pe 3 aprilie, zi în care secrerarul pentru sănătate, Matt Hancock, le recomanda britanicilor să nu iasă din case și să profite de vremea frumoasă, accentuând însă că este doar un sfat, „nu o cerință”.

Pe 12 aprilie, premierul britanic era externat, zi în care Regatul Unit anunța 10.612 decese cauzate de infecția COVID-19, iar pe 30 aprilie Boris Johnson anunța că Marea Britanie a trecut de vârful epidemiei, la o zi după ce fuseseră înregistrate 26.000 de decese, de la începutul răspândirii virusului în această țară.

La începutul lunii mai, când bilanțul deceselor COVID-19 era cel cel mai mare din Europa și al doilea din lume, guvernanții anunțau redeschiderea unor magazine, iar pe 10 mai Johnson le cerea britanicilor să revină la lucru doar dacă nu pot munci de acasă.

Așadar, Marea Britanie a avut un răspuns întârziat la criza cauzată de coronavirus, spre deosebire de guvernul condus de Ludovic Orban, lucru ce s-a văzut în numărul de cazuri și cel al deceselor.

Cu toate acestea, guvernul britanic s-a axat foarte repede pe relansarea economică, implementând o serie de măsuri care să permită repornirea motoarelor economiei.

Jacinda Ardern

Încă de pe 28 ianuarie, Ministerul Sănătății din Noua Zeelandă a înființat Centrul Național de Coordonare a Sănătății, iar angajații din sistem erau instruiți să raporteze orice caz suspect de coronavirus.

Pe 3 februarie, guvernul condus de Jacinda Ardern anunța că străinii care vor să vină din China nu vor mai fi primiți în Nouza Zeelandă, cu excepția cetățenilor, iar pe 5 februarie, un avion al Air New Zealand a adus din Wuhan 157 de cetățeni și rezidenți în Auckland, unde au fost băgați în carantină timp de 14 zile.

Aceste măsuri au fost implementate cu mult timp înainte de confirmarea primului caz de coronavirus din Noua Zeelandă, înregistrat pe 28 februarie. Este vorba despre o femeie de 60 de ani care a fost confirmată COVID-19 abia la al treilea test și care călătorise în Iran, motiv pentru care țara a interzis și zborile către și dinspre această țară.

Pe 23 martie, țara avea 102 cazuri de coronavirus, dintre care două au fost ca urmare a transmiterii comunitare a virusului, ceea ce a făcut ca guvernanții să anunțe intrarea în nivelul 3 de alertă.

Pe 25 martie, când bilanțul arăta 205 pacienți COVID-19, Noua Zeelandă intra în starea de urgență, respectiv scenariul 4, iar patru zile mai târziu, pe 29 martie, a fost înregistrat primul deces ca urmare a noului coronavirus, în timp ce bilanțul îmbolnăvirilor ajungea la 514 (476 confirmați și 38 probabili).

La mai puțin de două săptămâni după această dată, pe 7 aprilie, autoritățile anunțatu o scădere a numărului de cazuri active, iar pe 9 aprilie era introdusă carantina obligatorie pentru toți cetățenii care reveneau în țară.

Cu un număr total de îmbolnăviri (confirmate și probabile) de 1.440, premierul Jacinda Ardern anunța pe 20 aprilie că Noua Zeelandă va reveni la faza a treia a stării de alertă începând cu 27 aprilie, dând șansa companiilor și școlilor să se pregătească pentru a reveni de la scenariul 4 la scenariul 3 de acțiune.

Pe 4 și 5 mai nu au mai fost confirmate cazuri noi de coronavirus, iar până pe 25 mai au mai fost înregistrate doar câteva cazuri pe săptămână.

Cu 1.504 de cazuri COVID-19 (21 decese și 1.456 vindecați), Noua Zeelandă este un exemplu legat de ce înseamnă o bună gestionare a epidemiei de coronavirus, punân accentul în primul rând pe prevenția timpurie și izolarea cazurilor confirmate.

În plus, prin promovarea țării ca una „COVID-19 free”, Jacinda Ardern reușește să repornească economia într-un timp foarte scurt, atrăgând asupra țării turiștii dornici de o vacanță într-o destinație sigură și investitorii care sunt în cautare de noi afaceri.

Astfel, analizând toate informațiile prezentate mai sus, Jacinda Ardern se află pe primul loc în topul celor trei premieri în ceea ce privește gestionare crizei cauzate de coronavirus, urmat de al nostru Ludovic Orban și de premierul britanic, Boris Johnson.