Analize medicale gratuite, anunțul CNAS. „Mergeți și cereți-vă drepturile. Nici medicii nu se omoară să vă spună”

Românii beneficiază conform legii de analize gratuite anual dar foarte puțini din ei sunt informați în acest sens de medici așa că oamenii dau bani pentru analize plătite, la unități private sau la stat.

„Nici medicii nu se omoară să spună”

Românii ar trebui să fie informați la ce analize medicale gratuite au dreptul, este de părere președintele Fundației Crucea Alb-Galbenă. „Aveți dreptul la 90 de zile de îngrijire pe an, gratuit din partea Casei Naționale de Asigurări. Nici medicii nu se omoară să spună asta oamenilor. Să îi îndrume. Mergeți și cereți-vă drepturile”, a declarat aceasta, scrie Newsweek.

„Fără liste de așteptare în laboratoare”

Un mesaj reluat și de Casa Națională de Asigurări, care îi sfătuiește pe pacinenți să discute cu medicii. „Din acest an, pachetul de servicii medicale s-a reconfigurat un pic, punându-se mai mare accent pe prevenție. Medicul discută cu dumneavoastră despre stilul de viață, vă face recomandări. Analize medicale pe care dacă nu le-ați făcut în anul acela, aveți dreptul la ele gratuit și cel mai important, fără liste de așteptare la laboratoare”, a declarat purătorul de cuvând al CNAS, Cătălina Călinoiu.

Potrivit sursei citate, românii au drept la „un set complet de analize gratuite, o dată pe an pentru cei cu vârste între 18 și 39 de ani. Cei care au 40 – 60 de ani vor beneficia de consultații preventive gratuite, pentru depistarea precoce a unor boli cum ar fi cele cardio-vasculare, oncologice sau a diabet. Pentru cei de peste 60 de ani, paleta analizelor gratuite se extinde pentru depistarea osteoporozei, evaluarea sănătăţii mintale, riscului de demenţă şi a depresiei”.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Strategie pe hârtie

În Strategia Națională de Sănătate a României 2023-2030 se arată că ea „reprezintă angajamentul Ministerului Sănătății, ca autoritate centrală de elaborare și coordonare a politicilor de sănătate la nivel național, față de cetățenii României, în vederea îmbunătățirii speranței de viață sănătoasă și a calității vieții acestora”.

„Așteptările actuale ale cetățenilor români sunt ca sistemul de sănătate, organizațiile de îngrijire a sănătății și profesioniștii din domeniul sănătății să treacă la un nivel mai înalt de performanță și să adopte o abordare umanistă și comprehensivă a îngrijirii sănătății, în care cetățeanul este privit și respectat ca o persoană completă, cu nevoi multiple”, specifică documentul.

Sute de sate, fără medic de familie

Potrivit documentului, România se confruntă cu „natalitate redusă, spor natural negativ constant, emigrație importantă, mortalitate infantilă în scădere foarte lentă,  schimbarea modelului de morbiditate și mortalitate, mortalitate evitabilă ridicată”.

Încă există în România sute de sate și comune în care nu există un medic de familie. Iar „1 din 50 de români nu are acces la servicii medicale primare, ceea cce înseamnă că nu primește consultații, trimiteri la analize și nici rețete compensate”, potrivit Speranța Tv.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Bolnavii Europei

„Deși rezultatele în materie de sănătate s-au îmbunătățit în România în ultimele două decenii, ele rămân sub media Uniunii Europene, cu disparități geografice semnificative. Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deși a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 (de la 71,2 ani până la 75,6 ani în 2019) (Eurostat, 2021)”, se precizează în Strategia Națională de Sănătate.

„În ultimul deceniu ritmul de creștere al speranței de viață s-a diminuat, sporul înregistrat în perioada 2011-2019 fiind de numai un an. Atât nivelul redus, cât și ritmul modest de creștere a speranței de viață reflectă comportamente nesănătoase, dezechilibre socioeconomice, precum și deficiențe în furnizarea și accesul la servicii de sănătate. Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE”.

„Ca și în restul Uniunii Europene, principalele cauze ale mortalității evitabile în România sunt bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele, însă valorile înregistrate în țara noastră sunt de 1,5 – 3 ori mai mari decât media UE”, se precizează.