Anul 2023, anul recesiunii economice. Lupta băncilor centrale cu inflația va paraliza marile economii ale lumii

Kristalina Georgieva, directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, a declarat duminică la postul american CBS că dintre toate economiile lumii, economia Statelor Unite se dovedește cea mai puternică, existând șanse să evite o recesiune.

Anul 2023, anul recesiunii economice

Noul an va fi “mai greu decât anul pe care îl lăsăm în urmă”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul emisiunii de la CBS “Face the Nation”. “De ce? Pentru că cele trei mari economii – SUA, UE și China – încetinesc simultan”, a spus ea.

În octombrie, FMI și-a redus perspectivele privind creșterea economică mondială în 2023, reflectând faptul că războiul din Ucraina continuă să fie o piedică, precum și presiunile inflaționiste și ratele ridicate ale dobânzilor implementate de băncile centrale, menite să reducă aceste presiuni asupra prețurilor.

De atunci, China a renunțat la politica zero-COVID și s-a angajat într-o redeschidere haotică a economiei sale, deși consumatorii din această țară rămân precauți în condițiile în care cazurile de coronavirus au crescut. În primele sale comentarii publice de la schimbarea de politică, președintele Xi Jinping a făcut apel sâmbătă, în discursul de Anul Nou, la mai mult efort și unitate, pe măsură ce China intră într-o “nouă fază”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

“Pentru prima dată în 40 de ani, creșterea Chinei în 2022 va fi probabil egală sau inferioară creșterii globale”, a declarat Georgieva.

În plus, o explozie a numărului de infecții COVID așteptate în China în lunile următoare sunt susceptibile de a afecta și mai mult economia acestei țări în acest an și de a trage în jos atât creșterea regională, cât și cea globală, a spus Georgieva.

“Am fost în China săptămâna trecută, într-o parte dintr-un oraș în care nu există niciun caz de COVID”, a spus șefa FMI. “Dar acest lucru nu va dura odată ce oamenii vor începe să călătorească”.

“În următoarele două luni, va fi greu pentru China, iar impactul asupra creșterii chineze va fi negativ, impactul asupra regiunii va fi negativ, impactul asupra creșterii globale va fi negativ”, a mai precizat Georgieva.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

2023 will be a difficult year for the world. The silver lining is we can use it to transform economies & accelerate change that’s good for our climate, good for growth. At the IMF, we recognize our responsibility to be a force for good. Watch the event: https://t.co/Yv1TvfCytH pic.twitter.com/lsrXDDLNyy

— Kristalina Georgieva (@KGeorgieva) December 29, 2022

În previziunile din octombrie, FMI a stabilit creșterea produsului intern brut al Chinei anul trecut la 3,2% – la egalitate cu perspectivele globale ale fondului pentru 2022. La acea vreme, acesta a văzut, de asemenea, o accelerare a creșterii anuale în China în 2023 la 4,4%, în timp ce activitatea globală a încetinit în continuare.

Comentariile sale sugerează însă că o altă reducere a perspectivelor de creștere atât a Chinei, cât și a celor globale, ar putea avea loc la sfârșitul acestei luni, când FMI dezvăluie de obicei previziunile actualizate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Economia Statelor Unite, cea mai rezistentă

Pe de altă parte, șefa FMI a susținut că economia americană este un caz aparte și ar putea evita un scenariu de contracție, care este posibil să afecteze până la o treime din economiile lumii.

“SUA este cea mai rezistentă, și ar putea evita recesiunea. Vedem că piața muncii rămâne destul de puternică”, a subliniat Kristalina Georgieva.

Dar acest fapt în sine prezintă un risc, deoarece ar putea împiedica progresele pe care FED-ul, banca centrală a SUA, trebuie să le facă pentru a readuce inflația la nivelul de 2% vizat. Inflația a dat semne că a depășit vârful la sfârșitul anului 2022, dar, după valoarea preferată de FED, rămâne de aproape trei ori mai mare decât ținta sa de 2%.

“Aceasta este … o binecuvântare mixtă, deoarece dacă piața muncii este foarte puternică, FED-ul ar putea fi nevoit să mențină ratele dobânzilor mai stricte pentru mai mult timp pentru a reduce inflația”, a declarat Georgieva.

Anul trecut, în cea mai agresivă înăsprire a politicii de la începutul anilor 1980, FED a ridicat rata de politică monetară de referință de la aproape zero în martie până la intervalul actual de 4,25%-4,50%, iar oficialii FED au estimat luna trecută că va depăși pragul de 5% în 2023, un nivel care nu a mai fost atins din 2007.

Într-adevăr, piața americană a locurilor de muncă va fi în centrul atenției oficialilor FED, care ar dori să vadă că cererea de forță de muncă se reduce pentru a contribui la subminarea presiunilor asupra prețurilor (mai puțini oameni care își caută loc de muncă înseamnă salarii mai mari și deci prețuri mai mari), în contextul în care ultimele date arată că rata șomajului a rămas la 3,7% – aproape de cel mai scăzut nivel din anii 1960.

Recesiunea din 2023, rezultatul luptei împotriva inflației

Fondul Monetar Internațional a estimat în octombrie că în 2023 creșterea globală va scădea la 2,7%. Excluzând criza financiară globală din 2008 și cea mai gravă etapă a pandemiei COVID, acesta ar fi cel mai slab an pentru economia globală din 2001 încoace.

Iar acest lucru va veni după un an 2022 extrem de dificil, cu rate de inflație nemaivăzute în ultimii 50 de ani ce a determinat băncile centrale să majoreze dobânzile cheie. Politica lor de gestionare a prețurilor ar putea funcționa – dar cu un cost potențial considerabil în 2023.

“Este probabil ca economia mondială să se confrunte cu o recesiune anul viitor , ca urmare a creșterilor ratelor dobânzilor ca răspuns la inflația mai mare”, a declarat săptămâna trecută Kay Daniel Neufeld, director și șef de prognoză la Center for Economics and Business Research, pentru CNN.

Cu prețurile la energie în scădere accentuată în ultima perioadă, semne de întrebare majore rămân asupra modului în care va evolua economia Chinei dar mai ales care va fi politica monetară a băncilor centrale în acest nou an, iar semnele sunt că acestea își vor continua eforturile de a stăvili creșterile prețurilor.

FMI a numit inflația “cea mai imediată amenințare la adresa prosperității actuale și viitoare”. Și, deși a început să scadă în Statele Unite și în Europa, pe măsură ce prețurile la energie au ajuns la nivelurile de la începutul anului 2022, ratele mai mari ale dobânzilor se transmit în economie, însă băncile centrale au precizat că nu intenționează să se oprească în curând din majorări, chiar dacă se simt mai confortabil cu creșteri mai mici.

“Nu pivotam”, a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la începutul acestei luni. “Nu ezităm”.

“Credem că va trebui să menținem o politică restrictivă pentru o perioadă de timp”, a declarat președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, după ședința din decembrie a băncii centrale.

Dobânzile mari și încetinirea economiei

Statele Unite s-au confruntat în 2022 cu cele mai ridicate niveluri de inflație din ultimii 40 de ani, iar prețurile au început să crească semnificativ la mijlocul anului 2021. La începutul anului 2022, ratele anualizate erau de peste 6% și, deși au fluctuat puțin, au atins un maxim de 6,6% în octombrie.

Începând cu luna martie, Comitetul Federal pentru Piața Deschisă al băncii centrale (FOMC), care stabilește ratele dobânzilor de bază, s-a angajat într-o serie spectaculoasă de creșteri, majorând rata de referință de la 0,0% și 0,25% la 3,75% și 4,0% în prezent.

Ideea care stă la baza acestor mișcări ale băncii centrale americane este de a schimba stimulentele consumatorilor. Făcând ca ratele dobânzilor la economii să fie mai atractive, iar ratele la împrumuturi să fie mai puțin atractive, banca centrală încearcă să reducă cererea și, astfel, să încetinească ritmul de creștere a prețurilor.

Obiectivul FED în tot acest timp a fost de a ține inflația sub control fără însă a arunca economia într-o recesiune. Dar, deși o serie de indicatori economici arată faptul că eforturile de a încetini cererea ar putea funcționa, amenințarea unei recesiuni încă planează, după cum se observă și din avertismentul lansat de șefa FMI.

Această politică de majorare a dobânzilor pentru a stăvili creșterea prețurilor a fost criticată de economistul Joseph Stiglitz, economist ce face parte din școala Keynesiană de economie, ce nu are o viziune atât de radical negativă asupra inflației.

„Determinarea de neclintit a băncilor centrale de a crește ratele dobânzilor este cu adevărat remarcabilă. În numele combaterii inflației, acestea s-au angajat în mod deliberat pe o cale care va provoca o recesiune – sau o va agrava dacă aceasta va veni oricum. Mai mult, ele recunosc în mod deschis durerea pe care politicile lor o vor provoca, chiar dacă nu spun că cei care vor suporta cea mai mare parte a acesteia sunt cei săraci și marginalizați, nu prietenii lor de pe Wall Street”, scrie acesta într-un editorial publicat pe platforma Project Syndicate.

Stiglitz, câștigător al premiului Nobel în economie, subliniază că beneficiile aduse de majorarea dobânzilor sunt minime și că o scădere a inflației era oricum de așteptat în condițiile în care multe dintre presiunile care au condus la creșterea prețurilor, problemele cu lanțurile de aprovizionare, prețul petrolului, s-au rezolvat. Acesta subliniază că și scăderea prețurilor, care au crescut după ce economia mondială a ieșit din pandemie, este un fenomen care pare să se rezolve prin mecanismele pieței, scăzând și mai mult presiunile asupra inflației. În ceea ce privește creșterile salariilor și robustețea pieței de muncă din SUA, acesta susține că este un fenomen pozitiv și că FED-ul nu ar trebui să vadă în asta o presiune inflaționistă.

„Vor reuși ratele mai mari la dobânzi să mărească oferta de cipuri pentru mașini sau producția de petrol (convingându-l cumva pe MBS să furnizeze mai mult)? Vor scădea ele prețul alimentelor, altfel decât prin reducerea veniturilor globale atât de mult încât oamenii să își ajusteze alimentația? Bineînțeles că nu.

Dimpotrivă, ratele mai mari ale dobânzilor fac și mai dificilă mobilizarea investițiilor care ar putea atenua deficitul de aprovizionare. Modul de a răspunde la chiriile mai mari ale gospodăriilor sărace este de a încuraja investițiile în locuințe noi, în timp ce ratele mai mari ale dobânzilor au un efect contrar”, scrie economistul american care subliniază că multe dintre politicile actuale, precum cea din agricultură, sunt de a bloca creșterea producției ceea ce reprezintă singura soluție pe termen lung capabilă să ducă la scăderea prețurilor.

Potrivit acestuia majorarea ratei dobânzilor va duce irevocabil la încetinirea economiei, odată cu scumpirea creditelor și scăderea consumului, se va ajunge la o scădere a producției, ceea ce ar fi trebuit să fie țelul băncilor centrale în a tempera creșterea prețurilor.