Miercuri, Comisia Europeană a emis un avertisment către România, remarcând întârzierile în implementarea reformelor necesare pentru a primi fondurile PNRR oferite de UE.
Potrivit oficialilor UE, deficitul fiscal ridicat într-un an electoral este o sursă de îngrijorare, punând în pericol accesul la miliardele de euro din PNRR.
Până în prezent, România a primit aproximativ 9 miliarde de euro dintr-un total de 28,5 miliarde de euro disponibile până în 2026 în cadrul PNRR. Cu toate acestea, plățile sunt condiționate de progresele în reforme, inclusiv schimbări fiscale, iar evoluțiile recente indică o stagnare în această privință.
În decembrie, România a depus o a treia cerere de plată, iar reprezentanții Comisiei Europene se află în București pentru a discuta despre întârzierile în atingerea obiectivelor stabilite.
„A treia plată este întârziată faţă de unde ar fi trebuit să fim”, a spus Celine Gauer, directorul SG RECOVER din cadrul Comisiei Europene într-o conferinţă organizată la Bucureşti. Ea a adăugat că „multe investiţii nu au început de fapt. Mesajul meu este unul de urgenţă”.
De asemenea, Declan Costello, adjunctul șefului Direcției pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situația fiscală a țării noastre. „Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până anul acesta”, avertizează Costello la aceeaşi conferinţă.
„Vedem că toate tendinţele merg în direcţia greşită. În acest moment, mă aştept ca deficitul să fie mai aproape, dacă nu chiar peste 7% din PIB, în acest an”, a mai adăugat oficialul european.
Inițial, România s-a angajat să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2024 conform cerințelor UE. Cu toate acestea, estimările recente indică faptul că acest obiectiv ar putea fi atins abia în 2027, cu condiția să nu apară modificări semnificative în sistemul fiscal.
România, se află sub procedura de deficit excesiv a UE începând din 2020 și își propune să reducă deficitul la 5% din PIB în acest an. Totodată autoritățile române vor să mărească veniturile fiscale la 27,5% din PIB, comparativ cu media UE de 41%, conform Reuters.