Mai multe boli din trecut se întorc în Europa și în SUA, la ani buni după ce multe dintre ele au fost practic eradicate. Lepra endemică în Florida, amenințarea a zeci de mii de cazuri de rujeolă în Londra și sifilisul în creștere cu 50 % sau mai mult, în Irlanda și Portugalia. Acesta nu este un fragment dintr-un roman victorian, ci o imagine îngrijorătoare a lumii occidentale în 2023.
Scăderea ratelor de vaccinare în copilărie, schimbările de comportament și obiceiurile alimentare – și, desigur, schimbările climatice – au contribuit la o furtună perfectă în care boli periculoase, despre care se credea că sunt lăsate în urmă într-o epocă trecută, au revenit în țări care le eliminaseră practic anterior. În plus, bacteriile devin din ce în ce mai rezistente la antibiotice, ceea ce înseamnă că unul dintre cele mai importante medicamente din ultimii 100 de ani este acum amenințat.
În timp ce națiunile bogate au reușit să elimine multe dintre epidemiile din secolele anterioare prin campanii concertate de vaccinare, mesaje inteligente de sănătate publică și prin introducerea de medicamente moderne și eficiente, în secolul 21 s-a produs o inversare a sorții, scrie Politico. Odată cu pandemia Covid-19 și cu încălzirea globală, sistemele de sănătate au fost prinse pe picior greșit atunci când a fost vorba de combaterea unora dintre cele mai vechi boli. Iată cinci maladii periculoase care au revenit în actualitate:
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli umane și obișnuia să apară în epidemii la fiecare doi-trei ani, provocând peste 2 milioane de decese. Dar totul s-a schimbat atunci când așa-numitul părinte al vaccinurilor moderne, John Franklin Enders, a dezvoltat un vaccin. Primul vaccin împotriva rujeolei a fost autorizat pentru utilizare în 1963 și a urmat o vaccinare pe scară largă.
Dar, deoarece boala este atât de contagioasă, imunitatea în comunități trebuie să fie foarte ridicată – de 95 % – pentru a opri răspândirea ei. În prezent, aceste procente nu sunt atinse, iar rezultatul a fost apariția unor epidemii în întreaga Europă. În ultimii ani, Marea Britanie, Grecia, Republica Cehă și Albania și-au pierdut statutul de țări fără rujeolă. După doar două luni de la începutul acestui an, au existat deja 900 de cazuri de rujeolă în regiunea europeană – depășind numărul total din 2022.
Olanda a avertizat că o reducere a acoperirii vaccinale în această țară înseamnă că este mai probabil ca rujeola să reapară. La Londra, Agenția de Securitate Sanitară a declarat în iulie că capitala este pregătită pentru zeci de mii de cazuri din cauza nivelurilor mai scăzute de vaccinare de mai mulți ani, la care s-a adăugat pandemia Covid-19. Datele de la Londra descriu „o imagine dezolantă”, a declarat Andrew Pollard, director al Oxford Vaccine Group. „Nu trebuie să subestimăm gravitatea acestui mesaj”, a declarat el la vremea respectivă.
Sifilisul o boală bacteriană gravă ,cu transmitere sexuală, care poate fi tratată cu penicilină dacă este depistată la timp. În caz contrar, aceasta progresează în etape, prima fiind o rană nedureroasă, a doua o erupție cutanată cu alte simptome, cum ar fi febra sau oboseala, iar a treia o etapă latentă, în care bacteria rămâne în organism, dar nu provoacă probleme. Ultimul stadiu poate apărea la zeci de ani după prima infecție și poate afecta organele și duce la deces.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, se estimează că peste unul din cinci londonezi avea sifilis până la vârsta de 30 de ani. Acum, Agenția de Securitate Sanitară a țării observă din nou vârfuri masive de infectări, numărul de cazuri din 2022 – 8.692 – fiind cel mai mare număr anual din 1948 încoace.
Și nu este vorba doar de Marea Britanie. Cel mai recent studiu epidemiologic anual realizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că numărul de cazuri de sifilis în UE și în spațiul economic European este în creștere. Cea mai mare rată în 2019 a fost în Malta, urmată de Irlanda.
Întâlnirile sexuale ocazionale sunt mai ușoare ca niciodată, cu aplicații de dating omniprezente și cu ascensiunea chemsex-ului (folosirea drogurilor în context). Dar nu sunt doar comportamentele mai riscante care au determinat această creștere. Se crede că reducerile de la serviciile de sănătate sexuală – de exemplu, 1 miliard de lire sterline tăiate în Anglia – sunt, de asemenea, de vină pentru această creștere.
Boala regilor s-a întors și, de data aceasta, nu doar regalitatea care se înfruptă cu mâncăruri și vinuri grele este afectată. Guta este un tip de artrită dureroasă în care se formează cristale mici în jurul articulațiilor, din cauza excesului de acid uric în sânge. Cazurile sunt în creștere în întreaga lume, SUA și Canada înregistrând cele mai mari creșteri ale estimărilor de prevalență a gutei între 1990 și 2017.
Printre factorii de risc pentru gută (care afectează cu preponderență bărbații) se numără obezitatea, probleme de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și diabetul, și consumul de alimente bogate în fructoză. De asemenea, crește în concordanță cu consumul de alcool. Având în vedere că ratele de obezitate din regiunea europeană nu dau semne de încetinire, se pare că boala regilor ar putea să nu dispară nici ea prea curând.
Boala severă a pielii cauzată de o bacterie care duce la afectarea nervilor și la pierderea sensibilității pielii, a ochilor și a nasului este ceva ce puțini oameni care trăiesc în țările occidentale în epoca modernă actuală au putut vedea. Până acum. Un nou raport de caz indică faptul că lepra este poate endemică în Florida, în SUA.
Numărul de cazuri raportate a crescut de peste două ori în ultimul deceniu în statele din sud-estul SUA. În timp ce stilul de viață nesănătos a fost acuzat pentru această creștere, cercetătorii au indicat, de asemenea, un management deficitar al afecțiunii. Din punct de vedere istoric, politica era de a trimite persoanele bolnave în insule îndepărtate în carantină, cunoscute sub numele de colonii de leproși. În prezent, boala poate fi vindecată cu luni de zile de terapie cu mai multe medicamente, iar dacă este depistată din timp se poate evita invaliditatea.
Malaria nu a fost întotdeauna o boală care apărea doar în regiunile tropicale din Africa, Asia și America Latină. Au fost observate cazuri în zonele mlăștinoase din Paris și de-a lungul râului Tamisa din Londra, iar în Sardinia, în Italia, la sfârșitul anilor 1800, s-au înregistrat 300 de decese la 100.000 de locuitori.
Dar Europa a reușit să elimine malaria printr-un program uriaș de pulverizare de insecticide, de drenare a mlaștinilor și de tratament medicamentos, în perioada postbelică. În timp ce malaria nu a revenit încă complet în regiune – cu excepția câtorva cazuri transmise local -, creșterea altor boli transmise de țânțari, precum febra Dengue și virusul West Nile, ar trebui privită ca un semnal de alarmă.
De cealaltă parte a Atlanticului, în luna iunie, Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor din SUA au emis o alertă cu privire la mai multe cazuri de malarie transmise la nivel local. În ceea ce privește soarta Europei, responsabilul Fondului mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei și malariei, Peter Sands, a declarat că, având în vedere că fenomenele meteorologice extreme se înmulțesc în regiune, Europa „ar putea foarte bine să vadă revenirea malariei”.