Schimbările climatice, un pericol deformat de conspiraționiști. Negarea fenomenelor extreme capătă amploare

Schimbările climatice aduc cu ele fenomenele meteorologice extreme care se înmulțesc în întreaga lume. Totuși, nivelul de îngrijorare a publicului cu privire la perturbarea climei se schimbă foarte puțin. Pe de altă parte, negarea schimbărilor climatice este în creștere. La fel ca și opiniile potrivit cărora dereglarea climatică de pe glob nu este rezultatul direct al activității umane.

Lecția Canada: miliarde de hectare, transformate în scrum

Primăvara abia s-a încheiat, dar, spre exemplu, se știe deja că anul 2023 va rămâne în istorie ca unul dintre anii dezastrelor climatice într-o țară mare precum Canada. Aproape cinci milioane de hectare s-au transformat în cenușă în uriașe incendii de vegetație care afectează Canada de la începutul anului, de 11 ori mai mult decât media din ultimii 10 ani în aceeași perioadă. În Canada, ca și în alte părți ale planetei, se înmulțesc valurile de căldură tot mai intense, secetele și inundațiile extreme dau peste cap viețile a milioane de oameni, iar anomaliile de temperatură perturbă tot mai mult echilibrul climatic.

Patru decenii de progrese științifice privind clima ne-au permis să înțelegem că schimbările climatice reprezintă o tendință majoră. Marea majoritate a previziunilor făcute de experți de la sfârșitul anilor 1980 încoace se adeveresc în prezent. Nici o țară nu a fost ferită de schimbările climatice, iar activitățile umane sunt în mare parte responsabile de acestea.Este fără echivoc faptul că activitățile umane au încălzit atmosfera, oceanele și pământul, concluzionează Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) în cel mai recent raport al său (2022), care sintetizează peste 14 000 de articole științifice privind toate aspectele legate de clima Pământului.

Negaționismul climatic, în creștere în întreaga lume

Și totuși, în ciuda faptului că fenomenele meteorologice extreme se înmulțesc în întreaga lume și în ciuda faptului că volumul de informații științifice care documentează încălzirea climatică nu a fost niciodată atât de bogat, „negaționismul climatic”, sau ceea ce este cunoscut și sub numele de scepticism climatic, pare să fie în creștere în întreaga lume. Cel puțin, asta reiese dintr-un sondaj important comandat de Electricite de France (EDF), compania franceză de stat care produce și furnizează o mare parte din energia electrică a țării.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

În cadrul acestei consultări realizate în treizeci de țări, a cărei publicare a trecut practic neobservată,  EDF arată că preocuparea față de schimbările climatice stagnează și că negarea schimbărilor climatice este în creștere la nivel mondial. Lansat în toamna anului trecut, sondajul a fost realizat pe 24 001 respondenți de pe toate continentele. Acțiunea a fost supervizată și analizată de experți de la Centre de recherches politiques de Sciences Po din Paris. Documentul conține o multitudine de informații, scrie TV5Monde.

Inflația, peste schimbările climatice

În mod nesurprinzător, inflația este cea care schimbă oarecum percepția. Creșterea costului vieții a devenit, de departe, cea mai îngrijorătoare problemă din lume. Proporția persoanelor care declară că aceasta este principala lor preocupare a crescut de la 47% în 2020 la 62% în 2022. Având în vedere ratele record ale inflației în multe țări, acest lucru este de înțeles. Pe de altă parte, nivelul de îngrijorare cu privire la mediu a rămas stabil din 2020 la nivelul întregii planete (40% dintre respondenți spun că aceasta este principala lor preocupare, cu opțiunea mai multor răspunsuri).

Cei care au realizat sondajul au prezentat respondenților o listă de zece riscuri de mediu, printre care se numără schimbările climatice, deșeurile, poluarea apei, defrișările și pierderea biodiversității. Dintre problemele de mediu care îi îngrijorează pe oameni, schimbările climatice au ajuns pe primul loc. Cu doar patru ani în urmă, în 2019, schimbările climatice se aflau pe locul al doilea, la mare distanță, după acumularea de deșeuri și poluarea apei. Dar aceste cifre nu spun întreaga poveste. Schimbările climatice apar aproape peste tot ca o amenințare gravă. Și totuși, și aceasta este o adevărată enigmă, îngrijorarea nu pare să fie în creștere.

Banalizarea răului

În primul rând, deși oamenii sunt într-adevăr îngrijorați de schimbările climatice, natura îngrijorării lor s-a schimbat. Aceștia sunt mai demoralizați și mai indiferenți decât în 2020, mai puțin îngrijorați și mai puțin furioși. Aceste emoții tind să alimenteze o anumită apatie față de această problemă. Oamenii par să se obișnuiască cu adversitatea provocată de schimbările climatice. În analiza sondajului, cercetătorii de la Sciences Po sugerează că, odată cu repetarea evenimentelor climatice extreme, se instalează o formă de banalizare a acestor evenimente și a semnificației lor. Ca și cum cetățenii ar simți o mare oboseală în fața efectelor schimbărilor climatice și ar renunța să se mai preocupe.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

În al doilea rând, se poate arăta cu degetul și spre acoperirea și tratamentul mediatic al chestiunii climatice. Efectele schimbărilor climatice aduc rareori vești bune, fie pe termen scurt, fie în ceea ce privește ceea ce ne putem aștepta în următoarele decenii. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Lausanne, mediatizarea care se concentrează pe veștile proaste și care prezintă o imagine sumbră a viitorului încurajează negarea și evitarea problemei.

Într-un articol publicat recent în revista Global Environmental Change, experții demonstrează că oamenii nu se simt cu adevărat preocupați de știrile care descriu un viitor îndepărtat apocaliptic. Pentru a evita dezinteresul publicului față de acest subiect, spun aceștia, mass-media ar face bine să includă soluțiile existente în articole și reportaje. Climatul economic este dificil, iar oamenii sunt preocupați în principal de costul alimentelor și al energiei. Trebuie să le fie oferit și ceva pozitiv.

Responsabilitatea umană, din ce în ce mai exclusă

Dar mai este și altceva. Cifrele sondajului evidențiază o problemă îngrijorătoare: în timp ce evenimentele meteorologice extreme se înmulțesc în întreaga lume, tot mai mulți nu recunosc faptul că oamenii sunt responsabili de aceste fenomene. Potrivit datelor sondajului, ideea care câștigă cel mai mult teren nu este atât negarea schimbărilor climatice, cât faptul că tot mai mulți oameni cred că acest fenomen este de origine naturală. Mai puțini oameni decât în trecut cred că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană.

În 2019, 28% din public nu recunoștea existența schimbărilor climatice sau le atribuia unor cauze naturale. Până în 2022, această proporție a sărit la 37%. Această creștere a îndoielilor cu privire la originea umană a schimbărilor climatice poate fi observată pe toate continentele, din Franța, China și India până în Statele Unite, Brazilia, Mexic și Nigeria. În Canada, proporția celor care refuză să creadă în schimbările climatice sau în originea umană a acestora este destul de stabilă: 36% dintre canadieni împărtășeau una dintre aceste două poziții în 2019. În 2022, cifra este de 35%.

Ascensiunea negaționismului climatic în întreaga lume este un fenomen oarecum neașteptat. Provocarea enormă reprezentată de creșterea costului vieții și de erodarea puterii de cumpărare nu poate explica de una singură negarea urgenței climatice. Sondajul confirmă faptul că o proporție tot mai mare de cetățeni sunt conștienți de efectele schimbărilor climatice pe teritoriul lor, dar acest lucru nu îi împiedică să aibă îndoieli cu privire la acest fenomen.

Teoria conspirației și climato-scepticii

În primul rând, o simplă vizită pe rețelele de socializare ne arată că aceiași oameni care au luptat împotriva măsurilor sanitare și a vaccinării în timpul pandemiei Covid-19 sunt, de asemenea, adepți ai tezelor climatosceptice (după începerea războiului în Ucraina, aceiași oameni sunt deseori și adepții agresorului Vladimir Putin) Respingerea faptelor științifice pe tema climei pare să funcționeze după aceeași structură de gândire.

Se poate vedea acest lucru cu ocazia incendiilor de pădure care fac ravagii în Canada. Experții constată că tendința majoră de schimbare climatică din această țară creează condiții favorabile pentru ca incendiile să se înmulțească în anumite regiuni. Dar, multe persoane de pe rețelele de socializare răspândesc ideea că incendiile au fost declanșate în mod deliberat, fie de către cetățeni care ar fi acționat individual, fie de către anumite grupuri.

Este cazul lui Maxime Bernier, liderul Partidului Popular din Canada și fost ministru de Externe în guvernul lui Stephen Harper. Cei care neagă astăzi schimbările climatice dispun de metode de comunicare sofisticate care servesc la deconstruirea și negarea faptelor științifice într-un mod foarte metodic. Ei sunt pricepuți în arta de a răstălmăci realitatea faptelor, sunt organizați, acționează în grupuri și sunt mobilizați în jurul unui sentiment anti-sistem care depășește cu mult „simpla” problemă a climei.

Meteorologii, hărțuiți și amenințați online

Mișcarea de negaționism climatic nu este lipsită de consecințe pentru oamenii de știință care încearcă să își comunice cunoștințele. De ceva timp, meteorologii din întreaga lume sunt victimele hărțuirii și amenințărilor online. Aceștia sunt acuzați de minciună, de manipularea datelor și chiar de faptul că ei înșiși provoacă evenimente meteorologice extreme. Totul este absurd, dar sfârșește prin a le submina moralul oamenilor de știință. Nu este o coincidență faptul că tot mai mulți oameni de știință evită platforme precum Twitter.

În al doilea rând, nu se poate nega faptul că cinismul publicului față de lupta împotriva schimbărilor climatice are cu ce să fie alimentat. Când, pe de o parte, politicienii spun că clima este prioritară și, pe de altă parte, aprobă noi proiecte de combustibili fosili, este descurajant. Această problemă nu afectează doar Canada, ci și alte țări producătoare de combustibili fosili, cum ar fi Marea Britanie, Norvegia și Germania.

COP 28: dolarii, petrolul și Emiratele

Același fenomen are loc și în cazul organizării COP28, conferința ONU privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite în decembrie. Emiratele, mare producător de combustibili fosili, l-a desemnat pe Sultanul Ahmed Al-Jaber să prezideze reuniunea. Al-Jaber este în același timp ministru al industriei și director al gigantului petrolier din Emirate, ADNOC. Această situație, precum și lipsa de eficacitate a liderilor mondiali în general în ceea ce privește obținerea de rezultate concrete pentru protejarea climei, subminează credibilitatea liderilor politici în procesul de combatere a schimbărilor climatice.

Este de înțeles că toate acestea alimentează un sentiment anti-sistem pe care scepticii în domeniul climei îl alimentează și care poate încuraja disidența publică în fața schimbărilor climatice. Această tendință face parte dintr-o mișcare mult mai amplă care ajunge acum în sfera politică și afectează viețile personale ale celor care transmit varianta științei. Un lucru este cert: ascensiunea negaționismului climatic nu trebuie tratată cu ușurință. Confruntați cu acest fenomen, avem cu toții o responsabilitate, spun experții.

Cetățenii au datoria de a varia și de a-și îmbogăți sursele de informare. Mass-media trebuie să ofere o narațiune care să le permită cetățenilor să înțeleagă mai bine problemele climatice cu care se confruntă. Iar liderii politici trebuie să aibă curajul de a face alegerile necesare și de a le pune în aplicare, prin sprijinirea celor care vor fi afectați.