News

Victimele violenței domestice, lăsate fără protecție. Guvernul amână folosirea brățărilor electronice pentru agresori

Guvernul intenționează să amâne cu șase luni folosirea brățărilor electronice pentru monitorizarea celor împotriva cărora s-a emis ordin de restricție din cauza violenței domestice.
09.02.2022 | 16:09
Victimele violentei domestice lasate fara protectie Guvernul amana folosirea bratarilor electronice pentru agresori
Femeile agresate în familie rămân fără un mijloc de protecție eficient/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care este amânată cu șase luni implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), așa-numitele brățări electronice prin care este supravegheată respectarea ordinului de protecție.

MAI avea obligația prin lege să implementeze sistemul, într-un stadiu pilot, până la 1 martie 2022. În pofida celor șase luni aflate la dispoziție, ministerul a demarat procedura de licitație abia în noiembrie 2021, iar acum și-a dat seama că nu are cum să respecte termenul prevăzut de o lege adoptată în 2021.

ADVERTISEMENT

Amânarea va avea consecințe tragice pentru unele femei victime ale violenței domestice. Potrivit unor date publicate de ONG-urile implicate în combaterea violenței domestice, 426 de femei au fost ucise în ultimii 8 ani în familie, dintre care 33 în  primele luni opt luni ale anului trecut.

Un proiect lăsat neimplementat de mai bine de 10 ani

Statul român ignoră de ani de zile dramele prin care trec femeile bătute de soții lor, amânând repetat folosirea brățării electronice pentru monitorizarea agresorilor cărora li s-a interzis să se mai apropie de familiile lor. Potrivit unor statistici invocate de către deputatul Ştefan-Iulian Lorincz (USR) la dezbaterea în Parlament a legii prin care SIME a fost aprobat, în  ultimii 5 ani, circa 40% din ordinele de protecție au fost încălcate, deseori cu consecințe tragice pentru femei.

ADVERTISEMENT

Posibilitatea utilizării brățării electronice a fost legiferată încă din 2010 prin noul Cod de Procedură Penală. Atunci se preconiza folosirea acestei metode de supraveghere pentru persoanele aflate în arest la domiciliu. Nici până astăzi, brățara nu este folosită în acest scop.

Ulterior, s-a vorbit despre utilizarea ei pentru a depista din timp cazurile în care soțul violent se apropie de familia care a cerut ordine de protecție în instanță. Abia în 2019, Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege în acest sens, iar până la adoptarea lui în Parlament au mai trecut doi ani, fiind adoptat de Camera Deputaților în aprilie 2021.

ADVERTISEMENT

Potrivit Legii 146/2021, brățările trebuiau utilizate în cadrul unui proiect pilot la 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, adică 1 martie 2022. Până la 31 decembrie 2025, SIME ar fi trebuit să fie aplicat în toate cazurile prevăzute de lege.

O amânare previzibilă

Legea a fost întâmpinată cu scepticism de către ONG-urile implicate în combaterea violenței domestice, deoarece trebuia creat rapid și un sistem informatic de monitorizare, nefiind suficientă achiziția brățărilor care să fie atașate de glezna celor urmăriți.

ADVERTISEMENT

Brăţara nu poate fi folosită fără sistem. Faptul că legea a fost publicată în Monitorul Oficial pentru mine are zero valoare. Până nu vezi prima gleznă de agresor care să fie încorporată în sistem, altfel degeaba o ai, nu înseamnă nimic (…) Dacă în ianuarie îşi dau seama că nu au cum să termine sistemul şi depun o solicitare de amânare a termenului, nu rezolvăm nimic. Ne iau pe politica paşilor mărunţi”, declara, pentru Ziare.com, Simona Voicescu, președinta Asociației Necuvinte.

Temerile acesteia s-au adeverit întrutotul, astfel că la începutul lunii în curs, MAI a elaborat proiectul de OUG de prorogare a termenului de aplicare cu încă șase luni, până la 1 octombrie 2022.

Amânarea este justificată în nota de fundamentare prin faptul că „arhitectura unui asemenea sistem de monitorizare electronică reclamă o abordare integrată / complexă, coroborat cu numărul mare de ordine protecție care influențează necesarul de resurse umane și tehnice. Au fost organizat mai multe reuniuni de lucru împreună cu reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru clarificarea aspectelor de ordin tehnic legate de dezvoltarea SIME, infrastructura hardware și software aferentă și aplicațiile necesar a fi dezvoltate.

Dincolo de vorbăria funcționarilor din minister, realitatea este că abia pe 12 ianuarie ministrul de Interne Lucian Bode a anunțat aprobarea indicatorilor tehnici ai SIME pe baza cărora se va derula procedura de licitație a aparaturii necesare.

În următoarele, estimăm noi,  trei luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceste achiziţii, vom operaţionaliza, în trei judeţe şi municipiul Bucureşti, acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie”, spunea Bode, citat de Agerpres.

Suspiciuni de supraevaluare a prețului brățărilor

Caietul de sarcini pentru licitație prevede achiziția a 15.000 kituri brățări monitorizare, softuri, hardware, licențe și mentenanță pentru o durată de 5 ani, valoarea estimată a achiziției fiind de 240.975.000 lei, echivalentul a 48.195.000 euro.

Suma a generat suspiciuni legate de corectitudinea licitației, unul dintre cei care a reclamat că sunt  costuri prea mari fiind deputatul Bogdan Bola (Forța Dreptei).

Guvernul României va plăti 16.000 de lei pentru UN SINGUR dispozitiv de monitorizare a agresorilor, în timp ce pe piaţa liberă se vând cu sume de până la 1.000 de lei bucata. Da, aţi citit bine, o diferenţă de aprox. 15.000 de lei pe bucată! (…) Deși scopul din spatele acestui sistem este unul nobil și esențial pentru protecția victimelor violenței domestice, suma estimată este una colosală”, a scris Bola într-o postare pe Facebook în care detaliază costurile unui asemenea sistem pe piața liberă.

Plimbări prin țări mai civilizate

În condițiile în care caietul de sarcini a fost finalizat abia în noiembrie, se ridică întrebarea ce a făcut până atunci MAI. Răspunsul îl găsim tot în nota de fundamentare: niște delegații ale ministerului s-au plimbat prin țările vecine ca să studieze cum funcționează acolo sistemul.

Având în vedere caracterul de noutate în ceea ce privește componenta tehnică, cât și necesitatea identificării unor bune practici / soluții tehnice testate, au fost efectuate vizite de lucru în Republica Moldova (perioada 23 – 27.08.2021) și Ungaria (perioada 21 – 22.09.2021), state în care sunt folosite aceste mecanisme de monitorizare”, motivează Ministerul de Interne.

De asemenea, oficiali din Poliție, ANP și STS s-au mai întâlnit și cu reprezentanți ai companiilor producătoare care vor să pună mâna pe contractul gras scos la licitație de statul român.

În perioada iulie – august și în luna decembrie 2021, reprezentanți din cadrul IGPR și specialiști din cadrul ANP și STS au participat la trei sesiuni în care au fost prezentate, de către companii producătoare, sisteme de monitorizare electronică”, se mai spune în nota de fundamentare.

După aceste întâlniri, s-a decis ca licitația să se desfășoare prin procedura dialogului competitiv. Etapele licitației se vor derula pe durata a 131 de zile, adică mai bine de patru luni, cu condiția ca nimeni să nu depună contestație.

ADVERTISEMENT