News

Cadoul făcut de Hamas lui Putin, chiar de ziua lui. Cum profită Rusia de crizele aflate în creștere

Rusia exploatează atacul Hamas în Israel pentru a reduce sprijinul Occidentului pentru Ucraina. „Cel mai bun cadou pentru Putin, de ziua lui”
10.10.2023 | 14:12
Cadoul facut de Hamas lui Putin chiar de ziua lui Cum profita Rusia de crizele aflate in crestere
Rusia speră ca atacurile Hamas asupra Israelului vor reduce atenția SUA asupra Ucrainei / Foto: colaj, Hepta
ADVERTISEMENT

Rusia jubilează – și parțial alimentează – haosul într-o serie de puncte fierbinți la nivel mondial care deturnează energiile Occidentului de la războiul din Ucraina și de la ajutorul pentru Kiev. Ochii lumii sunt ațintiți acum asupra Israelului. Iar Rusia speră să profite de acest lucru. Atacul brutal al grupării teroriste Hamas împotriva Israelului a avut loc chiar de ziua de naștere a lui Vladimir Putin.

„Lumea va înceta să se mai gândească la Ucraina”

De când Hamas, organizația teroristă islamistă palestiniană care controlează Fâșia Gaza, a lansat o ofensivă pe teritoriul israelian în dimineața zilei de sâmbătă, „Kremlinul a exploatat aceste atacuri pentru a difuza informații menite să reducă sprijinul și atenția Occidentului” față de situația din Ucraina, analizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Prin această ofensivă mediatică, Moscova urmărește mai multe obiective: „să creeze un decalaj în susținerea militară” a Kievului, să distragă atenția opiniei publice occidentale de la războiul început de Vladimir Putin care se desfășoară în Ucraina din 20 februarie 2022, să demoralizeze societatea ucraineană și să-i asigure pe ruși „că comunitatea internațională va ignora efortul de război” al trupelor ucrainene.

ADVERTISEMENT

Mai multe „surse cheie din spațiul informațional rusesc” și-au concentrat fără întrerupere, începând de sâmbătă, acoperirea asupra situației din Orientul Mijlociu. „Acest lucru ar putea avea un impact asupra mediului informațional din jurul războiului din Ucraina în zilele sau săptămânile care vor urma”, avertizează think-tank-ul, care publică de peste un an un raport zilnic extrem de precis privind conflictul ucrainean, într-o notă publicată la 7 octombrie, scrie Le Figaro.

Principala acuzație a Rusiei este că Occidentul neglijează conflictele din Orientul Mijlociu „în favoarea sprijinului său pentru Ucraina”, observă ISW. Ministerul rus de Externe are aceeași linie, dând vina pe Occident pentru conflictul actual. Iar pe Telegram, propagandistul rus Serghei Mardan profețește că „lumea va înceta să se mai gândească la Ucraina (…) și se va concentra din nou pe stingerea focului etern din Orientul Mijlociu”.

ADVERTISEMENT

Kremlinul și propagandiștii savurează haosul

Alți bloggeri au afirmat, tot pe serviciul de mesagerie criptată, că Hamas și Hezbollah folosesc „arme și muniții din depozitele ucrainene”. „Din cauza corupției fenomenale a regimului de la Kiev, chiar și în Israel, puțini sunt cei care se îndoiesc că armele pe care Occidentul le-a trimis în Ucraina pentru a-i ucide pe ruși îi ucid acum pe evreii din Orientul Mijlociu”, a afirmat unul dintre ei.

Afirmații negate rapid de Centrul de presă militară ucrainean. „În realitate, ucrainenii nu au putut face acest lucru, deoarece partenerii noștri occidentali supraveghează îndeaproape armele și echipamentele militare pe care ni le furnizează pentru a lupta împotriva agresorului rus”, se arată în nota respectivă. Un astfel de șoc de securitate catastrofal în Orientul Mijlociu, atacul barbar al Hamas în Israel, a fost probabil o surpriză binevenită pentru un Vladimir Putin a cărui prioritate strategică este de a distrage sprijinul și atenția Occidentului de la Ucraina. Este exact ce o conflagrație masivă în Israel riscă să provoace, scrie Politico.

ADVERTISEMENT

Marea întrebare este cât de mult credit trebuie să fie acordat Kremlinului pentru furtuna perfectă de crize aflate în creștere – în Israel, Kosovo, Caucaz și Africa – care se ridică asupra Americii și Europei. Pentru mulți, este tentant să îl vadă pe Putin ca pe un geniu sau un păpușar, care stârnește mai multe conflicte decât poate face față Occidentul. De fapt, nu Putin a declanșat toate aceste crize, dar acum este fericit să toarne gaz pe foc și să le folosească în avantajul său. Putin savurează haosul. Propagandiștii de la Kremlin răspândesc deja o narațiune conform căreia un război în Orientul Mijlociu este o victorie pentru Rusia și că banii pentru Ucraina vor fi tăiați.

„Cel mai bun cadou de ziua lui Putin”

„Acesta a fost, probabil, cel mai bun cadou de ziua lui Putin. Atacul împotriva Israelului va diviza atenția, având în vedere concentrarea firească a SUA asupra Israelului”, a declarat un diplomat european. „Sperăm că acest lucru nu va avea un efect dramatic asupra sprijinului pentru Ucraina, dar, desigur, multe vor depinde și de durata conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă vrem cu adevărat să fim o Uniune Europeană geopolitică, trebuie să fim capabili să facem față mai multor crize în același timp”.

ADVERTISEMENT

La Washington, este o concluzie anticipată că atacurile Hamas asupra Israelului vor reduce atenția SUA asupra Ucrainei, absorbită acum de consecințele înlăturării, săptămâna trecută, a președintelui Camerei Deputaților, Kevin McCarthy, de către un grup de republicani de linie dură – parte a aceluiași grup de conservatori care a încercat să reducă ajutorul acordat Ucrainei. Cursa pentru succesiunea lui McCarthy se desfășoară acum, ceea ce face mai dificilă obținerea de către administrația Biden a aprobării Congresului pentru orice ajutor suplimentar pe care ar dori să îl acorde Israelului.

„Acești cretini de americani”

Simțind amenințarea că Occidentul ar putea fi pe cale să își piardă concentrarea asupra Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat faptul că Iranul, susținătorul Hamas, și Rusia sunt aliați apropiați și prezintă lupta împotriva Rusiei și lupta împotriva militanților islamiști ca fiind una și aceeași. „Jurnaliștii israelieni care au fost aici, în Ucraina, la Bucea, spun acum că au văzut același rău acolo unde a venit Rusia. Același rău. Și singura diferență este că acolo este o organizație teroristă care a atacat Israelul, iar aici este un stat terorist care a atacat Ucraina”.

Kremlinul jubilează dar cât de implicați sunt rușii? Să începem cu atacurile Hamas. Rusia îi curtează de mult timp pe militanții islamiști, iar liderul Hamas, Ismail Haniyeh, și alți oficiali au făcut recent deplasări la Moscova. După atacurile de sâmbătă, rușii s-au grăbit să scoată la iveală vechile planuri de a readuce granițele Israelului la locul unde erau în 1967. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat că crearea unui stat palestinian este zădărnicită de „politica distructivă” a SUA.

În timp ce fostul președinte Dmitri Medvedev, care jubila și el, a catalogat atacurile Hamas drept „o evoluție așteptată” și și-a îndreptat furia împotriva Occidentului. „În loc să lucreze în mod activ la soluționarea conflictului palestiniano-israelian, acești cretini (SUA) s-au amestecat în treburile noastre și le oferă neo-naziștilor (din Ucraina) un ajutor pe scară largă, ridicând unul împotriva celuilalt cele două popoare strâns legate între ele”, a ironizat el.

Bucurie și pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a susținut că finanțarea pentru Ucraina se va reduce acum în mod inevitabil. „Procesul de pompare cu arme a regimului de la Kiev, din punct de vedere faptic, emoțional, financiar, tehnologic, va intra pe un trend descendent”, a spus el. Sugerează acest lucru că Rusia a avut o implicare directă în atacurile din Israel? Acest lucru pare improbabil. Rusia nu este nici pe departe la fel de importantă ca Iranul în ceea ce privește armele și finanțarea Hamas.

SUA trimit cel mai mare portavion din lume în Mediterana

Norman Roule, un fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, a susținut că sprijinul politic al Moscovei pentru Hamas a încurajat gruparea să recurgă la violență, dar a afirmat că orice rol al Rusiei dincolo de acesta a fost probabil modest. „Această strategie le permite rușilor să pretindă că susțin un proces de pace, dar violențele care rezultă perturbă regiunea, distrag atenția factorilor de decizie politică de la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și atrage resursele navale americane din Marea Neagră în estul Mediteranei”, a declarat el.

De altfel SUA au trimis acum cel mai mare portavion din lume, USS Gerald Ford, în Mediterana. Misiunea va include, printre altele, operațiuni de supraveghere și împiedicarea ca arme suplimentare să ajungă la Hamas. Această desfășurare militară pe scară largă este, de asemenea, menită să prevină orice extindere regională a conflictului, acum că Israelul a declarat oficial război mișcării de Rezistență Islamică.

 

Flirtul cu Hamas și sprijinul pentru palestinieni îl ajută, de asemenea, pe Putin în demersul său de a se prezenta ca un jucător important într-o realiniere globală împotriva Occidentului, alături de țări precum China și Iran. Cu doar câteva zile în urmă, el a declarat că intenția Rusiei este de a „construi o lume nouă”, învinuind Occidentul pentru războiul din Ucraina și a spus că acest conflict se poartă pentru „principiile pe care se va baza noua ordine mondială”.

Iranul, aliatul Rusiei, acuzat că furnizează arme teroriștilor Hamas, dorește, cu siguranță, o nouă ordine mondială, dar se poate pune întrebarea în ce măsură Teheranul dă direct ordine specifice Hamas. Roule se îndoiește că Teheranul a participat la planificarea operațională a atacului Hamas. Însă această abordare de a inflama geopolitica globală se potrivește perfect Rusiei.

Criza din Caucaz

Nagorno-Karabah, în Caucazul de Sud, este un alt punct fierbinte în care criticii lui Putin îl acuză că a stârnit în mod deliberat o criză care a făcut ca peste 100.000 de etnici armeni să fugă de pe pământul lor strămoșesc după un atac militar de 24 de ore al Azerbaidjanului pe 19 și 20 septembrie. Și în acest caz, este un tablou complex. În unele medii, dezastrul a fost prezentat ca un semn de slăbiciune a Rusiei – că Moscova nu mai poate garanta securitatea armenilor în fața unui atac din partea Azerbaidjanului susținut de Turcia.

Pe de altă parte, Rusia încearcă să sugereze că a oprit în mod deliberat sprijinul pentru armenii din Karabah, punând presiune asupra SUA și UE pentru a ajuta la exodul de refugiați. Mesajul Moscovei este că îl pedepsește pe primul ministrul armean Nikol Pașinian, lăsându-l în voia sorții pentru că a renunțat la alianța sa cu Rusia, încercând să împingă țara sa pe o traiectorie mai vestică.

Armenii, trădați de Moscova

În acest caz, este mai probabil ca Putin să fi jucat un rol. Puțini observatori experimentați consideră că este de conceput că Azerbaidjanul și-ar fi trimis trupele fără undă verde de la Moscova – sau fără ca rușii să aranjeze lucrurile cu Teheranul, un dușman tradițional al Azerbaidjanului care și-a exprimat de mult timp temerile cu privire la schimbările de frontieră din Caucazul de Sud.

Întâmplător sau nu, în timp ce forțele azere avansau, ministrul rus al apărării, Serghei Shoigu, se afla la Teheran pentru discuții cu înalți oficiali iranieni din domeniul militar și al securității, inclusiv cu Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, și cu șeful Gardienilor Revoluției Islamice din domeniul aerospațial, Amir Ali Hajizadeh.

Greu de crezut că situația din Nagorno-Karabah a fost abordată în cadrul discuțiilor. De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, nu a lăsat prea multe dubii că dezastrul din Caucaz a fost din vina lui Putin, afirmând că armenii au fost „trădați” de inacțiunea trupelor rusești de menținere a păcii.

Încurcătură în Balcani

La patru zile după ce Azerbaidjanul a cucerit Nagorno-Karabah, a venit rândul Balcanilor, cu o ciocnire între sârbi înarmați și poliție în satul Banjska, în municipalitatea Zvecan din nordul Kosovo. Priștina l-a acuzat pe președintele sârb Aleksandar Vucic că a ordonat atacul, în timp ce alții văd mâna ultranaționaliștilor sârbi de extremă dreapta, care au legături strânse cu Moscova.

Kosovarii și albanezii susțin de mult timp că Rusia este principala forță care încearcă să declanșeze un nou război în Balcani. Chiar luna trecută, primul ministrul albanez Edi Rama a declarat că Rusia profită de tensiunile din Kosovo pentru a-și justifica „visele neoimperiale”. Indiferent dacă Putin se implică direct sau nu, o izbucnire a conflictului în Balcani ar fi în mod clar în interesul Rusiei, adăugând o altă distragere majoră a atenției unui Occident obosit, care are deja dificultăți în a-și menține coerența și unitatea.

În 2018, în cadrul unei mărturii în fața unui grup de experți din Congres, Henry Kissinger, un fost secretar de stat american, experimentat cu mașinațiunile geopolitice, a respins ideea că toate „crizele individuale din diverse zone geografice” ar fi fost doar rezultatul unei coincidențe. „Modelele tradiționale de rivalitate între marile puteri se întorc”, a avertizat el la vremea respectivă.

ADVERTISEMENT