Azerbaidjanul revendică victoria în enclava Nagorno-Karabah. Istoria celui mai îndelungat conflict din sfera de influență post-sovietică

Azerbaidjanul și-a declarat, miercuri, victoria după un asalt militar de o zi asupra enclavei Nagorno-Karabah, în timpul căruia Baku a bombardat cu focuri de artilerie regiunea controlată de etnici armeni. Miercuri dimineață, liderii etnici armeni din Nagorno-Karabah au fost de acord cu o încetare a focului, în încercarea de a preveni noi vărsări de sânge, în timp ce forțele azere au făcut progrese majore în regiunea separatistă.

S-a încheiat cel mai îndelungat conflict din sfera de influență post-sovietică

Potrivit ministerului azer al apărării, citat de mass-media de stat, partea armeană din Karabah a fost de acord să “depună armele, să părăsească pozițiile de luptă și posturile militare și să se dezarmeze complet. Unitățile forțelor armate armene [vor] părăsi teritoriile Azerbaidjanului, grupurile armate armene ilegale [vor fi] dizolvate”, relatează Politico.

La rândul său, guvernul din Nagorno-Karabah, controlat de etnici armeni, a declarat că Azerbaidjanul a provocat pierderi și a capturat locații strategice, în ciuda faptului că propriile sale trupe au luptat pentru a menține linia de demarcație.

“În mod regretabil, armata de apărare a înregistrat și ea victime”, au scris oficialii armeni din Karabah. “În timp ce în unele părți inamicul a reușit să pătrundă în avanposturile armatei de apărare, capturând mai multe înălțimi și noduri rutiere strategice.”

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

“În situația actuală, acțiunile comunității internaționale în direcția încheierii războiului și rezolvării situației sunt insuficiente. Luând în considerare acest lucru, autoritățile Republicii Artsakh acceptă propunerea comandamentului contingentului rus de menținere a păcii privind încetarea focului”, a declarat Biroul prezidențial din Nagorno-Karabah.

Armistițiile anterioare nu au reușit să aducă pacea în regiune, trupele rusești de menținere a păcii neputând sau nefiind dispuse să aplice termenii, în contextul în care aproape zilnic sunt raportate ciocniri mortale de-a lungul liniei de contact.

Rădăcinile conflictului din Nagorno-Karabah

După luni de tensiuni în regiune, mass-media armene au raportat, marți, sirene de raid aerian și focuri de mortiere în capitala regională Stepanakert, în timp ce Azerbaidjanul a declarat că a pornit o campanie “antiteroristă”. Autoritățile locale din Karabah au acuzat forțele azere că au lovit zone civile, afirmând că cel puțin două persoane au murit și 11 au fost rănite.

Atacul are loc după luni de furie provocată de blocarea de către Azerbaidjan a drumului care leagă regiunea de Armenia, care a perturbat transportul de bunuri, inclusiv alimente și medicamente.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Rusia este un aliat cheie al Armeniei, iar Moscova a intermediat armistițiul din 2020. Dar, în condițiile în care atenția Rusiei a fost concentrată asupra războiului din Ucraina, se pare că atenția acordată cererilor de securitate ale Armeniei a scăzut.

De ce a atacat Azerbaidjanul Armenia anul trecut?

Ministerul Apărării din Armenia a declarat că Azerbaidjanul a atacat zonele Goris, Sotk și Jermuk din Nagorno-Karabah în septembrie 2022, folosind drone și arme de calibru mare. Armata azeră a recunoscut atacurile, dar a acuzat forțele armene că au plantat mine de-a lungul graniței pentru a întrerupe rutele de aprovizionare. Erevanul a negat acuzațiile.

Cel puțin 49 de persoane au fost ucise în atacuri, a declarat premierul armean Nikol Pashinyan, adăugând: “Din păcate, nu este cifra finală.” Azerbaidjanul a declarat, de asemenea, că a suferit pierderi, dar nu a oferit un număr de victime.

Analiștii regionali au declarat că Azerbaidjanul ar fi putut încerca să profite de recentele eșecuri rusești din Ucraina.

“Această escaladare are loc în momentul în care Rusia este mai distrasă ca niciodată după prăbușirea frontului de la Harkov și o acțiune ofensivă împotriva Armeniei poate profita de valul global de repulsie față de Rusia, deoarece Armenia este oficial aliat al Rusiei”, a scris pe X (fost Twitter) Laurence Broers, membru asociat al programului Rusia și Eurasia de la Chatham House.

Baku are “un avantaj fără precedent în toate direcțiile”, a adăugat Broers, deoarece o Moscova din ce în ce mai izolată se bazează acum și pe rutele terestre prin Azerbaidjan pentru comerțul cu Asia și Iranul.

Care sunt rădăcinile conflictului?

Ca parte a tacticii “divide et impera”, guvernul sovietic a înființat în Azerbaidjan, în anii 1920, regiunea autonomă Nagorno-Karabah, unde cel puțin 95% din populație este de etnie armeană. Dar abia în 1988, când influența Moscovei a început să slăbească, enclava a devenit un punct fierbinte în cadrul Uniunii Sovietice. Autoritățile din Nagorno-Karabah au încercat să se unească cu Armenia, pe atunci republică sovietică, și și-au declarat independența față de Azerbaidjan, o altă republică sovietică.

În 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice, a izbucnit un război la scară largă între cele două noi țări pentru controlul regiunii. Nagorno-Karabah se află în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Azerbaidjanului, dar este controlat în cea mai mare parte de facțiuni politice legate de Armenia.

Între 20.000 și 30.000 de persoane au fost ucise în acest conflict și sute de mii au fost strămutate înainte de declararea unui armistițiu în 1994. Potrivit Consiliului pentru Relații Externe, Armenia nu numai că a ajuns să controleze Nagorno-Karabah, dar a ocupat și 20% din teritoriul azer din jur.

Ce s-a întâmplat în 2020?

Între 1994 și 2020, de-a lungul frontierei au izbucnit periodic încăierări, inclusiv prin utilizarea de drone de atac, armament greu și operațiuni speciale pe linia frontului. În 2016, ciocniri deosebit de violente între Azerbaidjan și forțele susținute de Armenia în Nagorno-Karabah au făcut ravagii timp de patru zile.

Dar în 2020, a izbucnit un război la scară largă după ce Azerbaidjanul a lansat o ofensivă peste linia de contact ținută de forțele armene și de luptătorii locali. Campania, care a început în dimineața zilei de 27 septembrie, a declanșat un război care a durat șase săptămâni.

Una dintre caracteristicile majore ale războiului a fost sprijinul militar pe care Turcia, o putere regională și un dușman de lungă durată al Armeniei, l-a acordat Azerbaidjanului. În lunile dinaintea izbucnirii conflictului, exporturile militare ale Turciei către Azerbaidjan au crescut de șase ori. Vânzările au inclus drone și alte echipamente militare, despre care experții spun că au contribuit la schimbarea situației în favoarea Azerbaidjanului.

Ca parte a încetării focului mediată de Rusia, Armenia a trebuit să cedeze porțiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii. Potrivit Grupului Internațional de Criză, peste 7.000 de combatanți au fost uciși, iar forțele rusești de menținere a păcii au fost trimise pentru a patrula în regiune.