Achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu și scandalul incompatibilităților. “Parlamentul României a sfidat legea”

Călin Popescu Tăriceanu, fost președinte al Senatului, a fost cercetat în dosarul care viza păstrarea mandatului de senator al PSD-istului Cristian Marciu, dar modul „ocrotitor” în care s-a comportat fostul lider liberal este „taxat” dur de politologul Cătălin Avramescu.

Așa cum a anunțat FANATIK, Călin Popescu Tăriceanu fusese trimis în judecată exact acum un an, sub acuzația că nu a constatat și nu a supus la vot, în plenul Senatului, încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deși acesta primise o decizie definitivă în instanță, privind incompatibilitatea sa cu respectiva funcție. Cătălin Avramescu s-a arătat revoltat de faptul că, deși incompatibilitatea lui Marciu era recunoscută legal, ea mai trebuia și „certificată” printr-un vot…

Așadar, dincolo de speța în cauză, a achitării lui Călin Popescu Tăriceanu, scandalul este amplu. „Dincolo de detaliile cazului în sine, constatăm că parlamentarii noștri și-au făcut un obicei din a-și asocia întreg Parlamentul, cu giumbușlucurile lor!”, a declarat Cătălin Avramescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Trebuie amintit și faptul că, în martie 2015, fostul senator PSD de Giurgiu Cristian Marciu fusese declarat incompatibil de Înalta Curte de Casație și de Justiție, printr-o decizie definitivă, deoarece, în calitate de consilier județean a făcut afaceri cu Consiliul Județean Giurgiu, până în anul 2012.

Digi24.ro

O femeie era milionară de cel puțin o lună, dar nu și-a dat seama. Descoperirea care i-a schimbat viața

Cătălin Avramescu: „Tăriceanu, ca Tăriceanu! Dar Consiliul Județean e „mai” în culpă că a făcut afaceri cu Marciu, nu invers!”

Potrivit politologului Cătălin Avramescu, situația achitării fostului președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu intră deja în plan secund, într-o problemă amplă. Interlocutorul nostru consideră că, după ce Cristian Marciu primise decizia definitivă de incompatibilitate, relațiile dintre fostul senator PSD și Consiliul Județean Giurgiu trebuiau să fie complet diferite.

„În cazuri de acest tip, cel mai grav lucru nu este legat de faptul că sus numitul a făcut afaceri cu Consiliul Județean. Incomparabil mai nociv este că, iată, Consiliul Județean a făcut afaceri cu el. Consiliul Județean e „mai” în culpă decât Marciu. În respectivul Consiliu poate exista un om cu o imaginație legală foarte șubredă. Dar, ca și cetățean, nu poți accepta că întregul Consiliu se găsește în această situație”, a argumentat Avramescu.

Teoria profesorului de științe politice a continuat pe același făgaș: „Până la urmă, Cristian Marciu este o doar o persoană. Cu toții suntem failibili, deși nu în halul acesta… Dacă întreg Consiliul Județean s-a aflat într-o asemenea eroare, era clar că acest fenomen l-a dus pe Marciu la concluzia că poate face afaceri cu respectivii membri. Aici găsim cea mai mare grozăvie!”.

În deja celebrul „caz Marciu”, reamintim că, încă din luna noiembrie a acestui an, procurorii ceruseră achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Însă, chiar de la acea vreme, au existat anumite disensiuni între Gabriela Scutea, procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul de ședință din Cazul Tăriceanu.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Amintiri cu Adrian Năstase, privatizarea Petromului și o autostradă cât o… friteuză

Legat de problema incompatibilităților și de ițele care leagă lumea politică de mediul oamenilor de afaceri, Cătălin Avramescu a readus în actualitate numele unui personaj celebru: Adrian Năstase, proaspăt reabilitat de Înalta Curte de Casație și Justiție…

„Amintiți-vă că Adrian Năstase este cel care a supus votului Parlamentului un contract comercial, de privatizare a Petromului. Printre altele, mă întreb unde este acel contract. L-a mai văzut cineva, de atunci încoace? Amintiți-vă și de mega-contractul pentru celebra Autostradă Transilvania, de care s-a ales praful!”, a „tunat” politologul.

Reamintim că, în anul 2004, s-a produs privatizarea companiei Petrom, într-o perioadă în care Guvernul României era condus de Adrian Năstase. Grupul austriac OMV a preluat 51,01 din capitalul Petrom, în urma unei ranzacții de 1,5 miliarde de euro. La vremea respectivă ar fi existat chiar un conflict pe această temă, între fostul premier și Ion Iliescu.

În privința Autostradei Transilvania, numită și „A3”, aceasta este în construcție încă din 2008, pornind de la București spre nord și urmând să traverseze Carpații, prin Valea Prahovei. La 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri, între Turda și Gilău.

„Să ne amuzăm, un pic. Dacă eu îmi cumpăr o friteuză, pariez că vom găsi contractul! Dar, dacă statul român cumpără o autostradă, contra sumei de 5 miliarde, nu mai găsim contractul…”, a continuat, pe același ton, Cătălin Avramescu.

„Când ești parlamentar, ești incompatibil cu (aproape) orice”

Am revenit, însă, la scandalul incompatibilităților și la ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul României și a stârnit „taifunul” legat de achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Din acest punct de vedere, politologul a explicat:

„În materie de incompatibilități, există o reglementare foarte clară. Nu știu de ce se spune că n-ar fi foarte clară, pentru că ea rezultă din Constituție. Orice funcție publică, evident cu excepția celei de ministru, este incompatibilă cu această calitate, de senator sau de deputat. Dincolo de desemnarea, la un moment dat, într-o funcție de ministru, absolut orice funcție publică este incompatibilă cu aceea de parlamentar”.

Se pare, însă, că există cazuri speciale unde se poate discuta despre neclarități: „Sunt situații în care se discută dacă, spre exemplu, funcția de primar implică incompatibilități sau dacă posturile de conducere în învățământul superior sunt asimilate funcțiilor publice. De asemenea, dacă meseria și mai ales calitatea de avocat poate fi numită funcție publică și în aceste condiții ar deveni incompatibilă cu o altă calitate, de parlamentar… Aici se poate discuta. Totuși, principiul este simplu. Când ești parlamentar, practic ești incompatibil cu orice”.

Legal, versus moral și procedural

Referitor al acest domeniu, deloc simplu al posibilelor incompatibilități, l-am întrebat pe profesorul Avramescu dacă, din acest punct de vedere, reglementările din străinătate se potrivesc cu cele din țara noastră.

„Sunt sisteme diferite. Totuși, la modul general, de multe ori, incompatibilitățile legale sunt legate de incompatibilități morale sau procedurale. În diferite instituții, în mod special în Parlamente, există Comisii de Etică. Acestea verifică dacă, implicit, nu a fost încălcat și spiritul, nu doar litera legii. Pot exista consecințe periculoase”, a explicat Cătălin Avramescu.

Politologul a detaliat, în spiritul său caracteristic: „Altfel spus, politicienii dubioși – și acum nu mă refer la cei care au încălcat legea, explicit și obraznic, ci la cei care, pur și simplu s-au fofilat pe lângă lege – nu au ce căuta într-un grup parlamentar normal”.

„Mult timp, Parlamentul României a sfidat legea”

În final, am revenit pentru concluzii la cazul Tăriceanu – Marciu și la întregul scandal declanșat de reacția fostului președinte al Senatului. Potrivit intervievatului nostru, cazul respectiv are ramificații mult mai largi și că, în dese rânduri, forul legislativ al României a adoptat o poziție… discutabilă.

„Revenind la cazul în speță, constatăm că, mult timp, însuși Parlamentul României a sfidat legea. De pildă, parlamentarii noștri au refuzat ridicarea imunității, în multe cazuri. Ce încredere să mai ai în sistemul național de justiție, atunci când, timp de ani buni, se refuză ridicarea imunității unor persoane suspectate că ar avea probleme cu legea, așa cum se refuză ori se amână și cererile de percheziție la domiciliu. Ce percheziție mai poate fi făcută după câteva luni? Ce mai găsești într-o locuință sau într-un computer, după atâta timp? Totul poate dispărea, ca prin farmec, nu?”, a întrebat, retoric, profesorul universitar.

„Practic, în România nu există comisii de standarde sau de etică, iar atunci când există, ele au doar un rol decorativ. Așadar, cetățeanul își pierde încrederea în justiție și vorbim despre o reacție logică a românului, a alegătorului de rând”, a încheiat Cătălin Avramescu.