Camera Deputaților, dată în judecată. Cum vor să-și recupereze banii parlamentarii sancționați cu reducerea indemnizației

Șase deputați AUR au fost sancționați de către Biroul Permanent, decizie confirmată apoi de plen, pentru scandalul făcut în ședința din 10 mai, când au încercat să împiedice adoptarea unui proiect de lege prin blocarea accesului la tribună a președintelui de ședință, concomitent cu urlete, scandări și alte procedee nepermise în practica parlamentară. Deși nu sunt primii sancționați pentru acest tip de comportament, cei șase au dat în judecată Camera Deputaților, în condițiile în care sunt primii pentru care s-a decis reducerea indemnizației cu 50% pentru șase luni, pe lângă limitarea duratei intervențiilor în plen la 10 secunde pentru o perioadă de trei luni.

Reducerea indemnizației, o năpastă de nesuportat

Cei șase deputați care au fost supuși sancțiunilor pecuniare sunt Sorin-Titus Muncaciu, Ilie-Alin Coleșa, Ringo Dămureanu, Ciprian Titi Stoica, Lilian Scripnic și Dumitru Coarnă. O parte din ei au depus deja cereri de chemare în judecată a Camerei Deputaților, ei cerând instanței să anuleze decizia de sancționare. În schimb, Camera susține că instanța de contencios administrativ nu are competența de a se pronunța în chestiunea măsurilor disciplinare pronunțate împotriva parlamentarilor.

Probabil cea mai amplă plângere a fost formulată de către Dumitru Coarnă care a depus-o la Curtea de Apel București. El reclamă că i-a fost încălcat dreptul la apărare întrucât nu a fost citat cu cel puțin 24 de ore pentru a-și pregăti apărarea înainte de ședința Biroului Permanent din 17 mai. De asemenea, Coarnă susține că nu au fost individualizate acuzațiile pentru fiecare dintre cei șase deputați, ei fiind sancționați în bloc pentru aceleași fapte.

În al treilea rând, Coarnă afirmă că, deși a fost sancționat pentru nerespectarea solemnității ședinței, nu au fost aplicate în prealabil sancțiunile mai ușoare care ar fi trebuit să premeargă tăierii indemnizației: atenționarea verbală, apoi întreruperea ședinței până la evacuarea din sală. De asemenea el reclamă că sancțiunile nu sunt prevăzute în Statutul deputaților și senatorilor, ci numai în Regulamentul Camerei Deputaților.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Prin actul administrativ atacat, pentru aceeași (presupusă) abatere, pârâta mi-a aplicat două sancțiuni disciplinare, contrar prevederilor legale în materie, însă niciuna dintre acestea nu este prevăzută în lege”, se arată în plângerea depusă de Dumitru Coarnă. El invocă și faptul că este încălcată Constituția prin faptul că limitarea duratei intervențiilor restrânge exercitarea mandatului pe care l-a primit de la popor, prin alegeri libere. „Executarea acestei măsuri abuzive și disproporționate poate conduce la grave disfuncționalități în îndeplinirea obligațiilor corespunzătoare mandatului ales, îngrădind dreptul recunoscut prin lege și producând o perturbare gravă a activității pentru care am fost ales”, argumentează deputatul AUR.

În ce privește reducerea indemnizației, Coarnă susține că este încălcat Codul de procedură civilă care stipulează că pot fi reținute veniturile unei persoane pentru acoperirea unor datorii doar până la pragul de o treime, cu excepția banilor datorați pentru întreținerea copiilor, când se poate ajunge la 50%.

O mare parte a acestei argumentații se regăsește și în plângerea pe care Alin Coleșa a depus-o la Curtea de Apel din Cluj. În plus, acesta menționează că sancțiunile din Regulamentul Camerei Deputaților sunt mai extinse decât cele din Statutul deputaților și senatorilor, ceea ce ar reprezenta o adăugare la legea care reglementează dreptul comun în materie prin intermediul unor norme speciale, ceea ce ar contraveni unui principiu de drept. De asemenea, Coleșa invocă articolul 53 din Constituție care stipulează că exercitarea anumitor drepturi și libertăți poate fi restrânsă numai prin lege, deputatul AUR susținând că sancțiunea îi restrânge dreptul de a-și exercita mandatul de parlamentar fără să existe o lege în acest sens.

Camera Deputaților spune instanței să stea deoparte

Comisia juridică a Camerei Deputaților a elaborat un punct de vedere care va fi prezentat în toate procesele inițiate de către deputații sancționați. În esență, argumentul principal este legat de faptul că instanțele de contencios administrativ nu au competență în zona normelor de disciplină internă ale Parlamentului.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Regimul sancționator al unui parlamentar, inclusiv contestarea sancțiunilor aplicate se realizează prin proceduri constituționale parlamentare reglementare care implică exercițiul prerogativelor de putere publică și care intră în competența exclusivă a Parlamentului României, în structura sa bicamerală, instanța de contencios administrativ nefiind competentă să se pronunțe asupra acestor proceduri parlamentare care vizează raporturi juridice de natură constituțională”, se arată în punctul de vedere al Comisiei.

Pe lângă prevederile Constituției, membrii comisiei invocă și jurisprudența Curții Constituționale care a evitat să intervină în chestiuni de organizare internă a Parlamentului. În Decizia 209/2012 se spune că CCR „nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere.”

De asemenea, este menționată și Decizia 137/2022 prin care CCR s-a pronunțat tocmai asupra modificărilor regulamentare în baza cărora au fost sancționați cei șase deputați. „Reglementarea, prin Regulamentul Camerei Deputaților, a unor reguli de conduită și a sancțiunilor pentru încălcarea lor ține de specificul regulamentelor parlamentare”, se spune în această decizie. În fine, Comisia juridică argumentează faptul că hotărârea Camerei Deputaților prin care plenul a confirmat sancțiunea adoptată de Biroul Permanent poate fi atacată doar la CCR. Pronunțarea în aceste spețe a unor decizii de către instanțe de contencios administrativ ar reprezenta o încălcare a principiului separației puterilor în stat.