Casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, la un pas să se surpe din cauza ploilor. Ce a apărut scris pe gardul curții din Scornicești

Plasată într-o curbă lină a șoselei, spre ieșirea din Scornicești, casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, în ianuarie 1918, pare o piesă de colecție de la Muzeul Satului. Văzută de peste gard, casa nu-și arată deloc vârsta, fiind ridicată pe la sfârșitul secolului 19, în jurul anului 1890. Acum, în secolul 21, casa degajă aceeași simplitate imemorială, parcă indiferentă la faptul că într-una din odăi a văzut lumina zilei cel care avea să marcheze istoria țării aproape 25 de ani, cât timp a fost președinte.

Casa în care s-a născut Ceaușescu nu este muzeu: „Cine o vizitează lasă cât dorește”

Scorniceștiul este, probabil, singurul loc din România în care Nicolae Ceaușescu nu este numit, plin de resentimente, “dictatorul” sau, în batjocură, „Ceașcă”. Oamenii îi păstrează o amintire distantă, dar respectuoasă, împletită cu un soi de admirație pentru cel care a părăsit satul la doar 11 ani, să se facă ajutor de cizmar la București, mânat de un instinct invincibil spre putere, faimă, decădere și moarte.

Sătenii mai tineri de azi nu îl cunosc pe Ceaușescu decât din poveștile bunicilor, dar prezența lui în Scornicești este palbabilă datorită casei simple, văruite în alb, ghemuită ca o pisică la umbra unui copac viguros. La intrarea în curte, pe gard, a fost montat de curând un soi de panou pe care sunt scrise câteva rânduri ale filosofului Petre Țuțea despre Nicolae Ceaușescu.  „A fost pus de cei de la Partidul Socialist care au vizitat casa pe 26 ianuarie, de ziua lui”, ne explică doamna Mariana, femeia care are cheile gospodăriei.

„Ceaușescu a scos România din Evul Mediu, de la lumina lumănării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane… Nu știu dacă, păstrând proporțiile, există performanțe asemănătoare în istorie – poate Ramses cel Mare!… Dacă știți despre ce vorbesc veți vedea că performanțele lui Ceaușescu frizează imposibilul. Și, peste asta, a păstrat DEMNITATEA acestui POPOR”, sunt câteva din rândurile atribuite lui Petre Țuțea, filosoful român care în tinerețe a fost un comunist declarat.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Femeia și soțul ei, Bițu, angajat la primărie, se ocupă de întreținerea casei și cea a curții. „Ceaușescu a avut opt frați și surori, copiii și nepoții acestora au preluat gospodăria. Nu au dorit să facă muzeu, aici este proprietatea privată, cine vizitează casa lasă cât dorește, dacă n-are bani poate să lase și niște țigări. Noi locuim la bloc în Scornicești, dar toată ziua stăm aici, la curte”, ne lămurește doamna Mariana.

Valentin Ceaușescu nu vine la casa din Scornicești

„Dintre rudele lui Ceaușescu, pe aici mai vin Gina, o nepoată a Elenei Bărbulescu, sora lui Ceaușescu, care trăiește în America, care ne vizitează de două ori pe vară, și Nicu Ceaușescu, fiul lui Ion Ceaușescu, un alt frate, care are un club de echitație la București. Ei ne lasă bani pentru toate cele necesare. Pe Valentin Ceaușescu nu l-am văzut niciodată, o avea problemele lui, o fi bolnav, nu știu ce să spun”, a mai explicat femeia pentru FANATIK.

Grădina curții arată impecabil, iar femeia ne spune că nu a fost mereu așa. „Acum câțiva ani, pe-aici, prin curte, era o dezordine de îți era și rușine. Am început să săpăm pământul, să sădim roșii, castraveți, ceapă și alte legume, am plantat viță-de-vie și pomi fructiferi, acum avem tot ce ne trebuie de la această grădină. Tare mult le-a plăcut celor din familia Ceaușescu când au văzut cum am transformat curtea”, se mândrește doamna Mariana.

Remarcăm acoperișul din stuf al casei, nu pare să aibă vârsta acesteia. „L-am înlocuit anul trecut, au venit niște băieți de la Rucăr specializați în lucrări de genul ăsta. Prin cel vechi începuse să intre apa, nu cred că ar mai fi rezistat o iarnă. La cum arată pereții, casa nu ar mai fi rămas în picioare, s-ar fi surpat”, a mai mărturisit femeia care are grijă de gospodăria în care s-a născut Nicolae Ceaușescu.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Bustul lui Nicolae Ceaușescu a crăpat

În interior se simte umezeala care și-a făcut culcuș în fiecare ungher al încăperilor. Prin semiîntuneric se disting, în hol și în cele două odăi, lăzi de zestre, ii, icoane, oale și vase de lut, mărturii ale vieții simple a Ceaușeștilor, de dinainte ca Nicolae să ajungă la putere. Câteva tablouri cu membrii familiei și un bust al mamei lui Ceaușescu, Alexandra, sunt obiecte adăugate ulterior, după ce Nicolae le insuflase, probabil și  rudelor sale, cultul personalității în dauna celui a familiei.

Revenim în curte și, oricât ne-am dori, nu putem să nu remarcăm bustul lui Nicolae Ceaușescu, realizat de sculptorul Dediu Georgescu. Artistul s-a concentrat mai mult pe lățime decât pe înălțime, din anume unghiuri nu se văd pereții casei din cauza bustului impunător. Ai spune că lucrarea reprezintă un omagiu adus unui halterofil lat în umeri decât unui președinte pirpiriu care a visat că cucereasă și să supună lumea.

Este un bust care ar fi fost pe gustul lui Ceaușescu, nici un tablou omagial realizat pe vremea dictaturii nu egalează în megalomanie și kitsch lucrarea făurită în democrație. “Bustul ăsta este din ipsos, nu e rezistent deloc. Din cauza ploilor, caniculei și a gerului crapă prin diverse locuri, ultima oară i-au căzut urechile și nasul, a trebuit să-i pună unele noi”, a mai mărturisit femeia pentru FANATIK. La Scornicești, locul în care s-a născut, Nicolae Ceaușescu moare în fiecare anotimp.