News

Părinții lui Nicolae Ceaușescu sunt pictați pe pereții bisericii din Scornicești. Andruță și Alexandrina stau lângă Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu

La mai bine de trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, pe pereții bisericii din Scornicești, localitatea natală a lui Nicolae Ceaușescu, sunt în continuare pictați părinții și bunicii liderului comunist.
24.12.2021 | 07:33
Parintii lui Nicolae Ceausescu sunt pictati pe peretii bisericii din Scornicesti Andruta si Alexandrina stau langa Mihai Viteazul si Tudor Vladimirescu
Pe pereții bisericii din Scornicești sunt pictați părinții lui Nicolae Ceaușescu, dar și bunicii fostului dictator
ADVERTISEMENT

Nicolae Ceaușescu a condus România vreme de aproape un sfert de secol (1965-1989), devenind președinte al țării în aprilie 1974. Din 11 iulie 1965 până pe 25 decembrie 1989, Ceaușescu a îndeplinit și funcția de secretar general al Partidului Comunist Român.

Născut în satul Scornicești (județul Olt) într-o familie numeroasă, cu zece copii, Nicolae a plecat încă de la 11 ani să-și caute un rost în București, acolo unde s-a angajat la început ca ajutor de cizmar. Apoi, Alexandru Săndulescu, membru activ PCR, l-a inițiat pe viitorul lider comunist în lupta de clasă, angajându-l în diverse misiuni conspirative.

ADVERTISEMENT

Ceaușescu a plecat la 11 ani din Scornicești

Imediat cum Nicolae Ceaușescu (1918-1989) a ajuns în fruntea Partidului Comunist Român, în 1965, nivelul de trai din localitatea natală a secretarului general PCR a cunoscut o creștere bruscă. Inițial un sat anonim, Scorniceștiul s-a dezvoltat apoi treptat, ajungând să fie declarat oraș în 1989.

În anii de profundă transformare, 1970-1980, Scorniceștiul a trecut printr-un amplu proces de modernizare, industrializare, sistematizare și introducere de noi facilități, necesare ridicării la rangul de oraș.

ADVERTISEMENT

În dorința de a fi pe placul ”celui mai iubit fiu al țării”, autoritățile comuniste au tras toate sforile necesare pentru ca echipa locală, FC Olt Scornicești, să promoveze în 1979 pe prima scenă fotbalistică a țării.

Echipa de fotbal din localitate a promovat fulgerător în prima divizie, în 1979

De altfel, deși Scorniceștiul a numărat maximum 13.000 de locuitori, FC Olt ajunsese să evolueze pe un stadion care avea aproape 30.000 de locuri. La FC Olt au fost aduși de-a lungul timpului o mulțime de fotbaliști de valoare, precum Victor Pițurcă, Dan Petrescu sau Ilie Dumitrescu, dar și antrenori de nivelul lui Florin Halagian.

ADVERTISEMENT

Mult mai bine aprovizionat decât restul țării, Scorniceștiul ajunsese o miză pentru cei care reușeau să se stabilească pe raza localității. Astfel, în anii 80, sute de români care locuiau în sate limitrofe Scorniceștiului au încercat să se mute în localitatea natală a lui Ceaușescu, pentru a putea beneficia și ei de alimentele puse la dispoziție, cu generozitate, de autoritățile locale.

După Revoluție, statutul Scorniceștiului – rămas, totuși, oraș – a decăzut la fel de brusc precum ajunsese pe culmi. La initiațiva lui Dinel Staicu, fostul presedinte al Universității Craiova, aici s-a deschis un muzeu al Epocii de Aur, în fața casei memoriale fiind ridicată și o statuie a celui care a fost Nicolae Ceaușescu.

ADVERTISEMENT

Părinții și bunicii lui Nicolae Ceaușescu sunt pictați pe pereții bisericii din Scornicești

De mai multe decenii, pe pereții bisericii din Scornicești sunt pictați părinții lui Nicolae Ceaușescu, Andruță și Alexandrina, dar și bunicii acestuia, Maria și Andrei. Rudele dictatorului au o companie selectă pe frescă, fiind ”vecini” cu Mihai Viteazul și cu Tudor Vladimirescu.

Din ce spun localnicii, se pare că pictarea rudelor lui Nicolae Ceaușescu pe pereții bisericii a fost făcută ca urmare a faptului că mama fostului președinte al României, Alexandrina, era o fire foarte credincioasă, aspect cu ajutorul căruia și-a convins băiatul să aloce sume importante așezământului.

În prezent, Scorniceștiul este doar o amintire a orașului prosper de pe vremuri. Muzeul Epocii de Aur nu se bucură deloc de succes la public, iar afacerile locale sunt aproape falimentare , forța de muncă disponibilă preferând să-și caute un rost în Craiova sau în Slatina.

ADVERTISEMENT