Casa Radio, fantoma lui Ceaușescu din mijlocul Bucureștiului! Ce se întâmplă cu mastodontul fără viitor

Casa Radio, fantoma lui Nicolae Ceaușescu din mijlocul Bucureștiului, zace uitată de toată lumea. Abandonată după Revoluția din decembrie 1989, mințită de autorități cu investiții și transformări, păcălită de mari jucători de pe piață și siluită și furată de fier vechi și cam tot ce putea fi valorificat, clădirea a rămas umbră proiectului de altădată. 

Culmea este că, până și fostul președinte al României comuniste, a grăbit lucrurile. Deși nu era terminată decât fațada, clădirea a fost inaugurată mai repede de Ceauşescu.

Liderul PCR a luat această decizie pentru că a dorit ca pe 23 august 1989 să poată privi parada de Ziua Națională, ultima la care a mai participat, chiar din acel loc. Au defilat atunci prin fața lui armata, pionierii și sportivii care au scris istorie la competițiile majore.

Casa Radio, fantoma lui Nicolae Ceaușescu din mijlocul Bucureștiului!

Conform presei vremurilor, la sfârșitul anilor 1970, Nicolae Ceaușescu a început un amplu proces de transformare urbanistică a orașului București. De altfel, încă din 1971, acesta vizitase Republica Populară Chineză, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord și Republica Populară Mongolă și se arătase impresionat de modelul de conducere pe care l-a găsit în aceste țări.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Cutremurul din 1977 a accelerat planurile gândite de liderul comunist. Ceaușescu nu a mai ezitat o clipă și a comandat demolarea a aproximativ 7 km2 din zona centrală a orașului.

Erau aici aproape 10.000 de imobile, dar și numeroase clădiri de patrimoniu. Toate urmau a fi înlocuite cu piețe și construcții care se doreau monumentale, uriașe și inspirate din țările asiatice vizitate anterior. La final, acestea urmau să facă din București „un oraș grandios, demn de epoca respectivă și de viziunea lui Nicolae Ceaușescu”

Conform proiectului, câteva clădiri erau decupate parcă din filme. Casa Poporului, noul sediu administrativ al R.S.R., Bulevardul Victoria Socialismului, Biblioteca Națională și, atenție, Muzeul Național de Istorie a Republicii Socialiste România. Acesta din urmă era oarecum izolat față de restul ansamblului civic pe care Ceaușescu îl construia în centrul Bucureștiului, fiind situat pe malul stâng al Dâmboviței, în zona Eroilor. Și da, vorbim de actuala Casă Radio.

Cum a apărut Casa Radio, proiectul gândit de Nicolae Ceaușescu

Ridicarea Muzeului Național de Istorie a Republicii Socialiste România a început în 1986, pe locul fostului hipodrom din București. Acesta aparținea clubului Steaua și a fost dezafectat chiar în același an. De altfel, de atunci Capitala a rămas fără o asemenea construcție.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

Planurile lui Ceaușescu erau unele ferme. În mod normal, muzeul trebuia să fie o clădire cu șapte etaje, compusă din două corpuri cu aceleași dimensiuni dispuse în oglindă. Intrarea principală în muzeu urma să se facă prin Strada Știrbei Vodă.

Preț de trei ani de zile pe șantier s-a lucrat zi lumină. Astfel, până în 1989, structura de rezistență a construcției era gata, dar compartimentarea interioară, lucrările de instalații și amenajare interioară nici măcar nu începuseră.

Cu toate acestea, conform dorinței sale, pe 23 august 1989, Nicolae Ceaușescu a privit din balconul principal al edificiului parada de Ziua Națională. Era apogeul unei clădiri gigantice. La doar câteva luni distanță, mai exact, după Revoluția din Decembrie 1989 lucrările au fost abandonate.

Ce s-a întâmplat cu Casa Radio după Revoluția din 1989

După doi ani în care clădirea a fost uitată de toată lumea, guvernul condus de Theodor Stolojan a decis ca imobilul împreună cu terenul aferent să treacă din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii Române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea Română Casa Radio. De altfel, cam din acest moment, oamenii au început să numească șantierul drept „Casa Radio”.

Fără bani, nimeni nu a mai continuat însă lucrarea. De-a lungul timpului, aceasta a devenit subiectul unor povești înfricoșătoare. Mai multe crime au avut loc aici, oameni ai străzii și-au găsit adăpostul printre ruine și zona era una mai degrabă ocolită.

Abia în decembrie 2006, autoritățile au semnat un contract de parteneriat public-privat cu compania Plaza Centers, parte a grupului israelian Elbit, căreia i-au concesionat Casa Radio pe o perioadă de 49 de ani. Concret, Plaza Centers, cu o participație de 75% din capital era principalul acționar, iar statul român, prin Compania Națională de Investiții, participa cu 15%. Restul acțiunilor era deținut de Cenk Demir, parte a grupului turcesc Küçük.

Mai multe sute de milioane de euro urmau a fi investite într-un proiect numit „Dâmbovița Center”, un proiect care venea însă cu schimbări serioase. Astfel, compania dorea demolarea a aproximativ 70% din Casa Radio pentru ridicarea unui complex de 467.000 m2, care să includă un centru comercial de 90.000 m2 închiriabili, birouri, un hotel de cinci stele, un centru de conferințe, dar şi o roată asemănătoare celei din Londra din care bucureştenii să poată admira oraşul de la înălţime. Doar că, din întreaga discuție, lipseau mai multe avize. Așa că a urmat o întreagă nebunie a actelor.

Criza financiară a pus pe butuci Casa Radio

Constructorul a transmis că a cheltuit 85 de milioane de euro pe demolări, proiectare și lucrări la fundație până în 2010. A fost nevoit să spună stop din cauza crizei financiare care a lovit întreaga lume. Doi ani mai târziu, reluarea șantierului a fost anunțată cu surle și trâmbițe, însă, în realitate, nu s-a mai bătut un cui.

În 2016, după mai mulți ani de inactivitate pe șantier, un raport al Plaza Centers recunoștea că „pot exista riscuri de reglementare referitoare la dreptul Guvernului Român de a expropria proiectul Casa Radio sau altele referitoare la sancțiunile pe care le pot impune Plaza Centers în ceea ce privește proprietatea.

Mai mult, aceste drepturi sunt supuse rezilierii în anumite circumstanțe, de către Guvernul Român, cum ar fi în eventualitatea întârzierii în realizarea proiectului”.

În 2019, AFI Europe, proprietarul celui  mai mare centru comercial din București, a semnat pentru a cumpăra proiectul Casa Radio, cu până la 60 de milioane de euro. Afacerea nu a adus însă și schimbări clădirii.

Casa Radio a rămas în paragină și continuă să uimească prin măreție, dar și uitare. În tot acest timp, autoritățile s-au făcut că nu o văd și mediul privat a așteptat ani lumină afacerea care să îmbogățească. Oamenii s-au obișnuit cu șantierul, cu ruinele și, probabil, au făcut pace cu amintirile.

Mastodontul lui Nicolae Ceaușescu brăzdează orașul, e fotografiat în neștire de turiștii străini și pierdut, deocamdată, într-o mare de întrebări.