Cât câștigă beneficiarii de pensii speciale în urma pensionării anticipate, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani

Discuțiile din spațiul public privind pensiile speciale se axează de obicei pe cuantumul disproporționat de mare al acestora în raport cu contribuția beneficiarilor la fondul de pensii. Însă aproape toate pensiile speciale vin la pachet cu alt beneficiu important, anume pensionarea la vârstă mai mică decât cea standard din sistemul public de pensii care este de 65 de ani. Astfel că până la vârsta la care un cetățean obișnuit se retrage din activitate și urmează să primească o pensie pe baza contributivității, un pensionar „special” va fi încasat deja sume enorme pentru care nu a contribuit.

Pensia specială medie a unui magistrat trece de un milion de lei în cinci ani

Dacă analizăm doar categoriile de beneficiari de pensii speciale care sunt plătite de către Casa Națională de Pensii Publice, luând în calcul cuantumul mediu al pensiei și vârsta standard de pensionare se poate crea o imagine asupra inechității acestui sistem. Datele prezentate de către CNPP sunt defalcate pe sumele plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în care au fost vărsate contribuțiile din perioada activă, și pe sumele primite direct de la buget, care provin taxele plătite de muritorii de rând care susțin întregul sistem de pensii speciale.

Potrivit datelor aferente lunii februarie, CNPP are în plată 5.137 de pensii pentru foștii magistrați. Cuantumul mediu al pensiei suportat din BASS, adică pensia bazată pe contributivitate este de 4.765 lei, în timp ce partea virată de la bugetul de stat, adică partea „specială”, reprezintă nu mai puțin de 20.061 de lei pe lună. Potrivit Statutului magistraților, persoanele „cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

Practic, un fost magistrat are cinci ani de pensie în plus față de un român de rând, iar suma pe care o poate încasa în această perioadă nu este deloc de neglijat. Dacă luăm doar componenta vărsată de la bugetul de stat, la nivelul mediu de 20.061 lei pe lună, rezultă că un fost magistrat va primi în intervalul 60-65 de ani nu mai puțin de 240.732 de lei pe an, ceea ce reprezintă doar componenta „specială” a pensiei. Pentru cei cinci ani, suma totală va fi de 1.203.660 de lei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Sunt cazuri și mai grave întrucât pentru o serie de funcții este prevăzută pensionarea dacă este îndeplinită o singură condiție, anume vechimea de 25 de ani, chiar dacă această vechime a fost atinsă înainte de 60 de ani: președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii. Teoretic, există posibilitatea ca un magistrat să intre în profesie de la vârsta de 24 de ani, iar dacă ocupă una dintre funcțiile menționate mai sus, devine „pensionabil” la vârsta de 49 de ani. Asta înseamnă 16 ani de pensie în plus, față de românii de rând, timp în care pensia medie, componenta „specială”, a unui singur fost magistrat va însuma nu mai puțin de 3.851.000 de lei, sumă impozabilă.

Pensionare anticipată față de pensionare anticipată

Condiții asemănătoare de pensionare le sunt acordate și grefierilor și criminaliștilor care funcționează pe lângă parchete. Deși pensiile lor sunt cu mult mai mici decât ale magistraților și ei au posibilitatea pensionării cu 5 ani mai devreme decât vârsta standard. În momentul de față sunt în plată 1.662 de asemenea pensii, componenta contributivă medie fiind de 3.113 lei, în timp ce partea de la bugetul de stat este de 2.447 lei pe lună. În cei cinci ani de pensie în plus, partea specială a pensiilor acestora totalizează, dacă s-ar menține nivelul actual, 146.820 de lei.

Pentru cei 743 de foști diplomați, nivelul mediu al pensiei bazate pe contributivitate este de 3.873 lei, iar componenta „specială” este de 2.552 lei. Și această categorie se poate pensiona la 60 de ani, cu 15 ani de vechime în diplomație. Astfel, contribuția suplimentară suportată de către stat în cei cinci ani de pensie este de 153.120 de lei. Trebuie spus că atât grefierii, cât și diplomații se pot pensiona și înainte de obține vechimea necesară însă în aceste cazuri cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală. Este practic o modalitate de pensionare anticipată dinainte de pensionarea anticipată, permisă oricum de lege.

Pensiile speciale ale piloților, acordate cu 15 ani în avans

În cazul funcționarilor publici parlamentari, cei cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, „beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării.” Astfel că și aceștia se pot retrage din activitate la vârsta de 60 de ani. În plată sunt 716 de astfel de pensie, nivelul mediu al acesteia fiind de 3.975 de lei pe baza contributivității, la care se adaugă partea „ specială”, cu un nivel mediu de 2.525 lei. În timpul celor cinci ani suplimentari de pensie, cuantumul părții speciale se ridică astfel la 151.500 lei. Trebuie spus că funcționarii parlamentari pot cumula pensia cu pensia primită de foștii parlamentari, fiind frecvente situațiile în care unii deputați sau senatori au fost funcționari la Parlament, înainte de a fi aleși, iar uneori după expirarea mandatelor.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Însă cei mai avantajați din perspectiva vârstei de pensionare sunt piloţii, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, care primesc pensii de serviciu dacă au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. În cazul lor, derogarea de la vârsta standard de pensionare este de 15 ani. În România, sunt 1.381 de pensii care se acordă fostului personal aeronautic civil navigant, în care componenta contributivă medie este de 5.502 lei, iar cea „specială” medie de 7.531 lei. În 15 ani, aceasta din urmă va însuma circa 1.355.000 lei, care vor fi primiți înaintea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani.