Cât câștigă Rusia zilnic din exportul de petrol și gaze naturale chiar și sub cele mai dure sancțiuni economice. De ce Moscova nu ar trebui să se bucure

Chiar dacă de la începutul războiului împotriva Ucrainei statele Occidentale au impus Rusiei șase seturi de sancțiuni economice, Moscova câștigă încă circa 800 de milioane de dolari pe zi din exporturile de petrol și gaze naturale.

Rusia, venituri de 800 de milioane de dolari pe zi

Potrivit unei analize a celor de la Bloomberg Economics, veniturile Rusiei din vânzarea de petrol și gaz ar putea crește anul acesta până la un total de 285 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creștere cu 20% față de cele 235,6 miliarde de dolari care au intrat în visteria Moscovei anul trecut.

Deși, încă din primele zile de după declanșarea invaziei Ucrainei de către armata rusă, statele occidentale au promis că vor adopta sancțiuni economice împotriva Rusiei astfel încât „mașinăria de război a lui Putin să primească o lovitură puternică”, încasările din exportul de energie al Rusiei au crescut considerabil.

Experții citați de Bloomberg susțin că principala cauză pentru această situație stă în scumpirea fără precedent, cu peste 50%, a combustibililor, dar și în dependența energetică a Europei de importurile din Rusia, care asigură circa 40% din necesarul UE.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Astfel, Europa rămâne un importator de energie esențial pentru Rusia în condițiile în care 50% din exporturile Moscovei de țiței și 75% din cele de gaze naturale s-au îndreptat spre statele europene în 2021.

Germania este țara care a plătit cel mai mult pe importurile din Rusia – 8,3 miliarde de euro. Pe locul doi s-a clasat Olanda, cu 6 miliarde de euro, iar pe locul trei a fost Italia, cu 4,3 miliarde de euro. Mai mult, Rusia și-a mărit exporturile către China și India, chiar dacă aceste state au achiziționat petrol la un preț mult sub prețul pieței.

„Dacă scopul sancțiunilor era oprirea armatei ruse, atunci acesta nu a fost unul realist. Rusia încă poate finanța efortul de război, poate compensa în continuare unele din daunele pe care sancțiunile le fac populației sale”, a declarat pentru Bloomberg Janis Kluge, profesor la Institutul German pentru Studii Internaționale din Berlin.

Surse independente au calculat că fiecare zi de război din Ucraina costă Moscova circa jumătate de miliard de dolari.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

De ce Moscova nu ar trebui să se bucure

Nu toate știrile sunt însă pozitive pentru Moscova. Chiar dacă ne uităm doar la sectorul energetic, Rusia a înregistrat o scădere cu 9% a cantității de țiței pe care a extras-o în luna aprilie, în contextul în care statele UE și-au redus deja importurile de combustibil cu circa 15%. Rusia caută însă alte state către care să reușească să exporte principalul său produs însă, fie că vorbim de India sau Turcia, aceste state cumpără petrolul rusesc sub prețul pieței.

Pe de altă parte, o serie de economiști, în frunte cu Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru contribuția sa tocmai în domeniul comerțului internațional, au subliniat că esențiale pentru creșterea economică a unui stat sunt importurile și nu exporturile.

„Importurile, și nu exporturile, sunt cheia comerțului internațional. Altfel spus, beneficiile comerțului exterior nu ar trebui măsurate prin numărul locurilor de muncă și al venitului realizat de industria exportatoare. Acești muncitori, la fel de bine, ar fi putut face altceva. Beneficiile comerțului vin în schimb din bunurile și serviciile pe care alte state le asigură cetățenilor tăi. Și a avea un surplus comercial nu e un câștig. Ar putea însemna că oferi lumii mai mult decât primești tu, și că primești în schimb doar niște promisiuni de plată”, a explicat Paul Krugman într-un editorial în NYT.

Și profesorul de economie Bogdan Glăvan explica recent, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că excedentul de cont curent al Rusiei nu reprezintă un motiv de îngrijorare în contextul în care economia Rusiei suferă sever din cauza imposibilității de a importa bunuri și servicii de înaltă tehnologie.

„Nu sunt impresionat de degetele care arată Uite, „Rusia are excedent de cont curent!”. Foarte bine, nu mă interesează. „Da, dar tot câștigă bani, noi îi finanțăm războiul!” Păi cum îi finanțăm războiul, dacă importurile ei se prăbușesc?

Cam asta e. Pe o țară o sărăcești dacă o lipsești de resurse. Câtă vreme Rusia nu mai face rost de tehnologie, de bunuri de capital și ajunge să producă automobile fără ABS și fără air-baguri, eu zic că mergem în direcția bună. Câtă vreme crește distanța de bunăstare dintre cetățeanul occidental și cetățeanul rus, care nu mai are acces la bunurile și serviciile la care are acces occidentalul, eu zic că mergem în direcția bună, se reface contrastul de pe vremea Cortinei de Fier și crește stimulentul pentru ruși fie să își abandoneze statul fie să-l zgornească pe Putin.

Cred că greșim, cred că adoptăm o politică anti-științifică dacă alegem să ne sabotăm noi înșine bunăstarea. Să nu mai cumpărăm gaze, să facem frigul și foamea. De ce? Ca să demonstrăm rușilor că putem trăi fără ei! Nonsens. Putem deveni independenți energetic și chiar merită să facem asta, fără să fim proști. Putem stimula investițiile, fără să bravăm sinucigaș”, a scris economistul Bogdan Glăvan.

În aceeași logică, publicația Financial Times a scris zilele trecute de criza de servere și servicii de cloud cu care se confruntă firmele din Rusia în contextul în care nu mai pot importa tehnologie din Occident. Peisajul descris este acela al unei totale prăbușiri a industriei IT ca urmare a sancțiunilor impuse de către Occident.