News

Cât valorează ajutorul enorm primit de Ucraina într-un an de război. România aproape că nu figurează în statisticile oficiale

După un an de la începerea războiului din Ucraina, statisticile indică faptul că Occidentul a alocat resurse financiare și materiale uriașe ca ajutor pentru Kiev.
04.04.2023 | 15:27
Cat valoreaza ajutorul enorm primit de Ucraina intrun an de razboi Romania aproape ca nu figureaza in statisticile oficiale
Ucraina a primit ajutoare care depășesc 150 de miliarde de euro Colaj Fanatik/ Sursa Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Un singur an de război între Ucraina și Rusia a consumat resurse enorme nu doar din partea beligeranților, ci și a țărilor care au oferit asistență financiară, militară sau umanitară Kievului. De exemplu, valoarea ajutorului american pentru Ucraina pentru un singur an de război echivalează cu aproape două treimi din ajutorul SUA pentru URSS în perioada 1941-1945, când cele două țări luptau împreună împotriva Germania. În schimb, România figurează cu un ajutor insignifiant, deși există dubii asupra statisticilor bazate pe informații oficiale.

Ajutorul pentru Ucraina începe să fie sistematizat

De la începutul războiului, pe 24 februarie 2022, Institutul Kiel pentru Economie Mondială a inventariat, din diverse surse, ajutorul primit de către Ucraina, iar marți a publicat datele valabile până la 24 februarie 2023, adică după un an de conflict. Potrivit statisticilor din Ukraine Support Tracker, realizat de Institutul Kiel, Ucraina a primit asistență în valoare totală de 156,6 miliarde de euro. Aproape jumătate, 71,3 miliarde a venit din Statele Unite, urmate de țările Uniunii Europene care, fie separat, fie prin mecanismele UE, au trimis către Kiev 61,9 miliarde euro, alți donatori contribuind cu 23,4 miliarde.

ADVERTISEMENT

Numai în ultimele două luni, Kievul a beneficiat de ajutoare generoase primite îndeosebi din partea țărilor scandinave (Norvegia – 1,11 miliarde, Suedia – 330.000.000, Danemarca – 240.000.000 și Finlanda – 560.000.000 euro), Japoniei (împrumuturi de 5,1 miliarde) și Olandei (2,5 miliarde). Multe dintre țările donatoare s-au angajat să furnizeze în acest an același cuantum ca și în 2022, iar Norvegia a anunțat chiar un plan multianual de susținere. „Tendința către planificare anuală sau multi anuală a ajutorului pentru Ucraina este foarte pozitivă. În 2022, angajamentele au fost în general necoordonată și ad-hoc. Asta a făcut planificară bugetară și militară a Ucrainei foarte dificilă”, a declarat Christoph Trebesch, coordonatorul echipei care realizează Ukraine Support Tracker.

Sunt trei componente majore ale asistenței pentru Kiev: militară, financiară și umanitară. În ce privește valoarea ajutorului militar, pe primul loc se situează SUA, cu 43,2 miliarde de euro, urmate de Marea Britanie 6,6 miliarde, Germania – 3,6 miliarde, Polonia – 2,4 miliarde, Olanda – 2,4 miliarde, Canada – 1,4 miliarde și de cele patru țări nordice. România figurează cu zero euro în ce privește livrările de ajutor militar. Ukraine Support Tracker a renunțat să mai prezinte statistica diferențiată între ajutorul promis și ajutorul livrat efectiv, după ce SUA a decis să nu mai publice aceste date separat.

ADVERTISEMENT

Doar tancurile promise armatei ucrainene au o valoare de 12,53 miliarde de euro, fiind vorba de cel de producție occidentală (Leopard – Germania, Abrams – SUA, Challenger – Marea Britanie, PT-91 – Polonia), fără a lua în calcul tancurile de producție sovietică trimise de către fostele țări comuniste din Europa. Livrările de tancuri promise public ucrainenilor sunt următoarele: Belgia – 50 Leopard 1, Canada – 4 Leopard 2, Danemarca și Olanda (în comun) – 78 Leopard 1, Finlanda – număr neprecizat de Leopard 2, Germania – 14 Leopard 2 și aproximativ 100 Leopard 1, Marea Britanie – 14 Chalenger 2, Norvegia – număr neprecizat de Leopard 2, Polonia – 30 PT-91 și 14 Leopard 2 și Statele Unite – 31 Abrams.

România a ajutat Ucraina doar prin intermediul UE

În ce privește asistența financiară, aceasta vine atât sub formă de împrumuturi, cât și ca granturi nerambursabile. Cei mai mulți bani au fost alocați de către Uniunea Europeană, peste 30 de miliarde de euro, aproape exclusiv sub formă de împrumuturi, în timp ce cele 25 de miliarde provenite din SUA sunt sub formă de granturi. Trebuie însă precizat că sumele reprezintă angajamentele luate, plățile efective către ucraineni fiind eșalonate pe o perioadă mai lungă. Banii primiți efectiv de către Ucraina sunt 12,85 miliarde de la UE și 12,06 miliarde din SUA.

ADVERTISEMENT

România este aproape complet absentă din rândul donatorilor pentru Ucraina, cheltuielile făcute oficial de autoritățile de la București vizând doar acordarea de asistență pentru refugiații ucraineni din țara noastră. Dacă se ia și această componentă în calcul, pe lângă ajutorul direct acordat Kievului, România ar ocupa locul 10 într-un clasament al donatorilor, din perspectiva ponderii din PIB cheltuite. Pe primul loc este Polonia cu 2,8% din PIB (0,6% ajutor bilateral și 2,2% cheltuieli cu refugiații), urmată de Letonia – 2,1% din PIB, Estonia – 2,1%, Bulgaria – 1,8%, Cehia – 1,7%, Lituania – 1,5%, Slovacia – 1,1%, Norvegia – 0,8%, Olanda – 0,6% și România – 0,5%.

Spre deosebire de țările care o precedă, în dreptul României sunt trecute doar cheltuieli cu refugiații, evaluate la 1,26 miliarde de euro. Astfel, România ar fi acordat Ucrainei doar aproximativ 10.000.000 de euro ca ajutor umanitar, la care se adaugă 570.000.000 de euro care însă nu reprezintă ajutor bilateral, ci contribuția țării noastre la schemele de asistență stabilite la nivelul întregii Uniuni Europene.

ADVERTISEMENT

„Povara” refugiaților, mult mai mică în România

Trebuie însă precizat că nici povara refugiaților ucraineni în România nu este atât de mare ca în cazul altor state, întrucât a fost mai mult țară de tranzit decât destinație finală a celor care au fugit din calea războiului. Cei aproximativ 112.000 de ucraineni stabiliți în țara noastră plasează România abia pe locul 8, cu mult sub Polonia – 1.563.000, Germania – 1.055.000, Cehia – 490.000 ș.a. Afluxul de refugiați ucraineni din România reprezintă doar 0,58% din populația totală, iar din această perspectivă țara noastră stă mult mai bine decât alte țări în care ponderea refugiaților în populația țării gazdă este mult mai mare: Muntenegru – 5,57%, Estonia – 5,05%, Cehia – 4,59%, Polonia – 4,12%, Moldova – 4,09%, Lituania – 2,67%, Slovacia – 2,01% ș.a.

În ce privește costurile statului român pe cap de refugiat, acesta plasează România pe la mijlocul clasamentului, fiind de menționat că guvernul de la București a avut cheltuieli suplimentare întrucât a trebuit să gestioneze fluxul refugiaților de la granița comună cu Ucraina, chiar dacă doar o parte dintre ei au rămas în țara noastră. Astfel, cheltuielile pe cap de refugiat ale României sunt de circa 11.496 de euro, mai mult decât Germania – 9.823 euro sau Polonia – 7.520 de euro, dar mai puțin decât Ungaria – 17.024 euro, Franța 16.304 euro ș.a.

Faptul că România figurează cu un cuantum insignifiant al ajutorului direct către Ucraina și fără niciun fel de ajutor militar este surprinzător, plasând țara noastră alături de Ungaria, unde guvernul lui Viktor Orban are o relație glacială cu Ucraina și una mai puțin ostilă Rusiei. Restul țărilor est-europene, direct amenințate de expansionismul rusesc, sunt în fruntea clasamentului donatorilor către Ucraina, raportat la PIB. Însă în cazul României însă este imposibil de stabilit cât a contribuit la susținerea Ucrainei din cauza opacității autorităților.

Guvernul român ascunde informații cu justificări discutabile

Institutul Kiel a realizat și un clasament al transparenței statelor în ce privește asistența furnizată Kievului, în care nota 5 este punctajul maxim, iar minima este 0. Pe primele locuri se află, în ordine, Elveția, Danemarca, Olanda, Statele Unite și Finlanda. România ocupă antepenultimul loc din cele 41 de țări, cu nota de 1,6, în scădere cu o poziție față de clasamentul din urmă cu două luni. Doar Grecia și Portugalia au note mai mici, fiecare cu 1,3, însă niciuna dintre acestea nu sunt „în prima linie” a țărilor amenințate de invazia rusă.

Guvernul Ciucă și-a asumat fără jenă lipsa de transparență în ce privește asistența oferită Ucrainei, lucru demonstrat și de un interviu acordat, săptămâna trecută, de către ministrul de Externe Bogdan Aurescu pentru postul BBC. Aurescu a refuzat în mod repetat să comenteze dacă România a oferit ajutor militar Ucrainei până în punctul în care comentatorul exasperat l-a întrebat pe ministru: „Sunteți o democrație, nu?”, referindu-se apoi la responsabilitatea unui guvern în fața cetățenilor săi.

Bogdan Aurescu și-a justificat, luni, încăpățânarea cu care a refuzat să dea vreo informație concretă afirmând: „Politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai eficient.” Argumentul pare valid la prima vedere, însă faptul că celelalte țări din vecinătatea Ucrainei sunt mult mai deschise în ce privește ajutorul furnizat invalidează spusele lui Aurescu.

ADVERTISEMENT
Celebra prezentatoare TVR rupe tăcerea despre idila cu Ioan Neculaie, fostul patron de...
Celebra prezentatoare TVR rupe tăcerea despre idila cu Ioan Neculaie, fostul patron de la FC Brașov: „A înșela înseamnă să fii cu sufletul în altă direcție”
"Măcar Roger și Serena s-au retras cu demnitate!" Rafael Nadal, "mitraliat" după ultima apariție: "E oribil! Rușine!"
„Este ceva ce nu i-am dori nimănui”. Doi soți, turiști în India, au...
„Este ceva ce nu i-am dori nimănui”. Doi soți, turiști în India, au avut parte de o experiență îngrozitoare
Fosta campioană europeană a României, pe lista AUR la europarlamentare » Campanie cu...
Fosta campioană europeană a României, pe lista AUR la europarlamentare » Campanie cu lacrimi lângă tribuna-fantomă de 5 milioane € din București
După 4 ani, amenzile pentru deranjarea vecinilor vor fi DUBLATE. Sancțiuni duble și...
După 4 ani, amenzile pentru deranjarea vecinilor vor fi DUBLATE. Sancțiuni duble și pentru anumiți comercianți
"Câinele s-a oprit, a înţepenit. În faţa lui era o vietate care umbla în patru labe". O femeie care se crede pisică, apariţie şocantă într-un parc din Arad
Românul de 91 de ani care a rezistat uraniului. „Am rămas 20 de...
Românul de 91 de ani care a rezistat uraniului. „Am rămas 20 de ani în mina secretă a sovieticilor” VIDEO
Vero, cunoscută ca „Fetița Zurli” părăsește Gașca Zurli, alături de un alt coleg....
Vero, cunoscută ca „Fetița Zurli” părăsește Gașca Zurli, alături de un alt coleg. „Mi-e greu sǎ pun în cuvinte tot ce simt”
Gașca Zurli se destramă. Cine și-a anunțat retragerea
Gașca Zurli se destramă. Cine și-a anunțat retragerea
Noi reguli RCA. Amenzi uriașe pentru șoferi, condiții stricte pentru despăgubire
Noi reguli RCA. Amenzi uriașe pentru șoferi, condiții stricte pentru despăgubire
Incredibil ce s-a aflat despre Toto Cutugno la cinci luni de la moartea...
Incredibil ce s-a aflat despre Toto Cutugno la cinci luni de la moartea sa. Fiul său a dezvăluit totul: ”Nu l-a văzut niciodată să...”
Ce etnie avea, de fapt, Iisus Hristos! Foarte puțină lume știe asta. Cu...
Ce etnie avea, de fapt, Iisus Hristos! Foarte puțină lume știe asta. Cu toții am crezut altceva, însă adevărul este uimitor!
REPORTAJ. Dezastru ecologic finanțat cu 64 de milioane €, bani europeni, în județul...
REPORTAJ. Dezastru ecologic finanțat cu 64 de milioane €, bani europeni, în județul Suceava: un sat depopulat și un munte pierdut
Povestea celui mai „nebun” împărat al Imperiului Roman. De ce obliga femeile căsătorite...
Povestea celui mai „nebun” împărat al Imperiului Roman. De ce obliga femeile căsătorite să se culce cu el