Sprijinul României pentru Ucraina, ținut la secret. Oficial, Bulgaria sau Ungaria au ajutat mai mult Kievul în primul an de război

O analiză comparativă a datelor legate de sprijinul acordat Ucrainei – militar, financiar sau umanitar – indică faptul că România ar fi ajutat cel mai puțin Kievul dintre toate statele vecine, singurele cheltuieli asumate oficial de guvernul de la București fiind cele legate de ajutorarea refugiaților ucraineni de pe teritoriul țării noastre. Pe de altă parte, există indicii serioase privind existența unui ajutor militar pentru Ucraina al cărui cuantum rămâne secret.

Contribuția României, doar prin intermediul UE

Datele oficiale privind ajutoarele trimise Ucrainei pentru a face față invaziei ruse sunt sintetizate și actualizate periodic în Ukraine Support Tracker, o bază de date creată de către Kiel Institute for the World Economy. În această bază de date, actualizată până la data de 15 ianuarie 2023 cu susținătorii internaționali ai Ucrainei, România este aproape inexistentă. Dintre toate statele aflate în vecinătatea Ucrainei, România a alocat cele mai puțin resurse pentru Ucraina, iar ajutorul strict de natură militară este inexistent.

Într-un clasament al ajutorului valoric acordat direct guvernului ucrainean, România este trecută cu zero euro. Paradoxal, în clasament apar state care au sprijinit Ucraina în pofida faptului că influența rusă în interiorul clasei lor politice este socotită mult mai puternică decât la București. Bulgaria este pe locul 25 cu ajutor militar de 240.000.000 euro, urmată de Slovacia, cu 220.000.000 euro. Până și Ungaria apare cu 50.000.000 euro, însă valoarea este indicată pentru ajutor umanitar. Din regiunea noastră, cel mai generos donator a fost Polonia cu ajutor militar de 2,4 miliarde de euro și aproape un miliard ajutor financiar. Până și micuțele țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au trimis ajutor militar în jurul a 300 de milioane de euro fiecare.

Singura modalitate oficială prin care România a trimis ajutor Ucrainei a fost una indirectă, ca parte a asistenței oferite de către Uniunea Europeană. Acest ajutor înseamnă circa 0,2% din PIB-ul țării noastre, procentaj care reprezintă circa 560.000.000 de euro direcționați către guvernul de la Kiev. Chiar și din această perspectivă, ajutorul este mai redus decât cel dat de UE cu contribuția venită din Bulgaria și Ungaria, fiecare cu 0,3% din PIB.  O altă contribuție indirectă a României sunt banii alocați pentru găzduirea refugiaților ucraineni, care echivalează cu 0,4% din PIB. Polonia are 1,5% din PIB însă trebuie spus că această țară a primit cel mai mare val de emigranți ucraineni. Chiar și așa, o țară care nu are graniță cu Ucraina a alocat 0,8% din PIB pentru ajutorarea refugiaților.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Însă chiar experții de la Kiel Institute for the World Economy au dubii legate de acuratețea datelor furnizate oficial, iar în cazul României acestea sunt mai mari decât pentru alte state. Printre statisticile prezentate este și una legate de un index al transparenței datelor oferite de statele donatoare, care sunt ordonate de la 5 la 1, în ordinea descrescătoare a nivelului de transparență. În clasament conduce Elveția, cu nota maximă de 5,0, urmată de Danemarca – 4,7 și Statele Unite – 4,6. La acest capitol, România este printre cele mai secretoase țări, cu o notă de 1,6, mai opace decât autoritățile din țara noastră fiind doar cele din Grecia – 1,5, Spania – 1,5 și Portugalia – 1,2.

„O provocare importantă este să cuantificăm transferurile nefinanciare, precum transporturile în natură de echipament militar, medicamente și alimente”, menționează sursa citată, precizând că unele state anunță doar bunurile trimise Kievului, fără să precizeze valoarea sau deseori nici măcar cantitatea. Se pare că România este una dintre aceste țări, autoritățile de la București nedând detalii legate de contribuția țării noastre la sprijinirea efortului de război al ucrainenilor.

Ucraina a recunoscut sprijinul militar venit de la București

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi Legea de aprobare a OUG 81/2022 care oferă baza legală pentru transferul de armament către țări terțe. Actul normativ prevede că se pot face, din depozitele armatei, „donații către state aliate sau partenere, la solicitarea acestora, în scopul acordării sprijinului cu titlu de ajutor în situația temeinic justificată de evoluția mediului de securitate și când sunt afectate interesele României.” Deși ordonanța este în vigoare încă din iunie 2022, Guvernul nu a anunțat până acum un transfer semnificativ făcut în baza acestui act normativ.

Însă există deja indicii serioase că România ar fi ajutat Ucraina inclusiv cu echipament militar, iar aceste indicii au venit de la autoritățile de la Kiev. Încă din 28 februarie 2022, la numai patru zile de la declanșarea războiului, președintele Volodimir Zelenski mulțumea, printr-o postare pe Twitter, pentru asistența militară primită din România. „Sunt recunoscător României pentru contribuția semnificativă la capacitățile de apărare ale țării noastre. Sunt recunoscător președintelui Klaus Iohannis prin sprijinirea Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Simțim sprijinul politic și de apărare al partenerilor noștri”, scria Zelenski, într-o postare în limba engleză.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Existența unui sprijin militar al României pentru Ucraina a fost recunoscută și de către Olha Stefanișina, vicepremier al Ucrainei, într-un interviu acordat în iunie 2022 pentru G4Media. „Există un anumit sprijin militar furnizat de România, iar ministrul român al apărării participă la formatul Ramstein și la formatul de coordonare. Așadar, pentru noi este foarte importantă continuitatea și calendarul livrărilor de armament”, spunea demnitarul ucrainean.

Invitată să dea detalii, Stefanișina a evitat acest lucru invocând faptul că există termenii specifici ai colaborării cu fiecare țară: „Nu sunt sigur că aceasta este o infomație pe care o pot face publică în totalitate, trebuie să verific și apoi să furnizez aceste informații mai târziu. Pentru că există o abordare individuală cu fiecare țară. Dar, în esență, am stabilit prioritățile pentru armele de care avem nevoie, inclusiv echipamente de artilerie de 155 mm, dar și tancuri și vehicule blindate, precum și artilerie de lungă distanță.”